Centrul Național al Dansului București (CNDB) a organizat o întâlnire publică între reprezentanți ai comunității dansului contemporan din România și Ministrul Culturii, András István Demeter. Întâlnirea a avut loc în contextul pierderii Sălii Omnia ca viitor sediu al CNDB, spațiu dat Ministerului Afacerilor Interne.

La discuții a participat și Lavinia Urcan, președinta companiei timișorene de dans contemporan Unfold Motion, care a avertizat ca lipsa de predictibilitate duce la migrație profesională. A fost prezent și Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Discuția a avut loc în contextul pierderii Sălii Omnia ca viitor sediu al CNDB, proiect de infrastructură culturală inclus într-un acord de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cu o alocare estimată la aproximativ 13 milioane de euro și ajuns, în 2024, în faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru lansarea licitației de execuție.

Fără să fie prevenită, după 8 ani de demersuri dificile, dar având proiectul de proiectare finalizat și avizele obținute, instituția a fost obligată să cedeze viitorul său sediu către Ministerul Afacerilor de Interne. Acesta este al doilea spațiu promis și pierdut de instituție după ce în 2013 un alt proiect anunțat public de managerul Ion Caramitru, drept viitor sediu al CNDB a dispărut din corpul de clădiri al Teatrului Național București, nemairegăsindu-se în varianta finală a execuției proiectului de renovare și remodelare a clădirii TNB.

De asemenea, au luat cuvântul reprezentanți ai principalelor structuri și organizații din domeniu, printre care Vava Ștefănescu, manager CNDB; Mihai Mihalcea, director Programe și Proiecte CNDB; Arcadie Rusu (Linotip – Centru Independent Coregrafic); Simona Deaconescu (Tangaj Collective); Oana Mureșan (OM Centru Coregrafic, Cluj-Napoca); Camelia Neagoe (Asociația DeLaZero); Lavinia Urcan (Unfold Motion, Timișoara), Florin Fieroiu, coregraf; Aura Corbeanu, manager cultural și vicepreședinte al Uniunii Teatrale din România. Discuția a fost moderată de criticul de artele spectacolului Mihaela Michailov.

Întâlnirea cu Ministerul Culturii a conturat o hartă complexă a nevoilor structurale ale dansului contemporan din România, dincolo de problema punctuală a unei clădiri sau a unei linii de finanțare. Vorbitorii au descris un domeniu care funcționează prin efort individual și solidaritate informală, în absența unui cadru public coerent care să asigure continuitate, infrastructură și perspectivă profesională.

Reprezentanții sectorului coregrafic au subliniat caracterul structural al crizei infrastructurale și financiare din domeniul culturii coregrafice contemporane și al dansului contemporan, un sector artistic major din România fără o infrastructură accesibilă, fără o rețea națională de centre publice, fără mecanisme de producție instituțională și fără finanțare multianuală predictibilă.

„Condițiile esențiale pentru existența artistică nu sunt individuale, sunt instituționale. Ele nu depind doar de talent sau efort, ci mai ales de decizie politică. Cazul Sălii Omnia nu este despre o clădire, este despre capacitatea statului de a produce o soluție compensatorie atunci când o decizie guvernamentală anulează un proiect matur ajuns într-o fază atât de avansată. Vorbim și despre un dezechilibru structural al politicii culturale românești, care durează de câteva decenii.

Miza acestei întâlniri nu este validarea noastră ca artiști, ci întrebarea dacă statul alege să transforme din nou un vid instituțional într-o politică publică. România are aproximativ 70 de teatre publice și o singură instituție publică cu misiunea de a susține și dezvolta cultura coregrafică contemporană. Vă imaginați cum ar fi să existe un singur teatru public în România și acela să funcționeze subfinanțat și fără un sediu adecvat din 2011? Nu vorbim doar despre o problemă de sector, ci despre o omisiune de politică publică care s-a permanentizat”, a declarat Mihai Mihalcea, coregraf și director de programe CNDB.

Lavinia Urcan, coregrafă și președintă a Asociației Unfold Motion din Timișoara a completat această imagine, arătând că „lipsa de predictibilitate și de infrastructură împinge artiștii spre migrație profesională sau spre părăsirea domeniului. În acest sens, problema dansului contemporan devine una de retenție și dezvoltare a resursei umane culturale, nu doar de finanțare punctuală”.

Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectelor din Ministerul Culturii, a declarat cu privire la existența fondurilor ca urmare a scoaterii Sălii Omnia din acordul cadru.

„Nu s-a pierdut niciun ban. Toți banii care au existat din acordurile-cadru de împrumut sunt în continuare disponibili. Avem patru acorduri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în care sunt incluși bani suficienți pentru realizarea viitorului sediu al Centrului Național al Dansului. Este vorba despre includerea unui nou obiectiv în momentul în care va fi identificată o locație”, a spus el.

Comunitatea coregrafică a subliniat că va monitoriza public implementarea acestor angajamente și va solicita actualizări periodice privind stadiul demersurilor asumate de Ministerul Culturii.

„Inițial, Centrul Național al Dansului avea și rolul de finanțator la nivel național. Acest lucru s-a pierdut. Acest rol îl putem readuce. (…) Sala Omnia va fi înlocuită cu o variantă. Nu suntem vrăjitori, nu se poate de pe o zi pe alta, dar lucrăm la identificarea unui spațiu. Există variante și există demersuri în curs”, a afirmat Ministrul Culturii, András István Demeter.