Raportul, publicat în 26 octombrie, oferă o bază tehnică pentru viitoarele reguli europene care vor stabili în ce condiții hainele și alte produse textile uzate pot înceta să mai fie considerate deșeuri și pot fi reintroduse pe piață ca produse second-hand, transmite Mediafax.
Potrivit recomandărilor JRC, spălarea, călcarea sau repararea nu ar trebui să fie operațiuni obligatorii pentru fiecare articol vestimentar. Intervențiile ar urma să fie stabilite în funcție de starea fiecărei piese, după o evaluare realizată de specialiști în cadrul unui proces profesionist de sortare.
Conform propunerii europene, fiecare articol vestimentar ar trebui evaluat individual, în funcție de starea materialului, funcționalitate și posibilitatea de a fi purtat din nou în condiții de siguranță.
În urma verificărilor, textilele ar urma să fie împărțite în mai multe categorii: haine care pot fi reutilizate direct, articole care necesită curățare sau reparații și produse care nu mai pot fi purtate și trebuie direcționate către reciclare.
Un defect minor nu ar trebui să însemne automat că o haină nu mai poate fi comercializată. O pată de mici dimensiuni, o ruptură redusă sau lipsa unui nasture nu ar reprezenta motive suficiente pentru eliminarea articolului din circuitul reutilizării, atât timp cât acestea nu îi afectează posibilitatea de a fi purtat.
Nici materialul din care este confecționată haina nu ar trebui să reprezinte, în sine, un criteriu de respingere. Astfel, articolele din poliester sau din amestecuri de fibre ar putea fi reutilizate dacă îndeplinesc celelalte condiții de calitate și siguranță.
Ce condiții trebuie să respecte hainele second-hand
Renunțarea la spălarea obligatorie nu înseamnă eliminarea cerințelor de igienă. Studiul JRC precizează că articolele destinate reutilizării directe nu trebuie să prezinte un grad excesiv de uzură, mirosuri neplăcute sau urme de murdărie.
De asemenea, hainele trebuie să aibă toate componentele esențiale pentru a putea fi utilizate în mod corespunzător.
Propunerile vizează textilele destinate atât pieței europene, cât și celor comercializate în afara Uniunii Europene. Din categoriile analizate sunt excluse textilele medicale, covoarele și preșurile, produsele de igienă absorbante și textilele tehnice.
Recomandările europene sunt salutate de Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), care consideră că studiul oferă o bază tehnică importantă pentru stabilirea unor reguli unitare în Uniunea Europeană.
Organizația atrage însă atenția asupra diferențelor dintre abordarea propusă de JRC și proiectul de ordonanță de urgență pregătit în România pentru produsele utilizate, reparate sau recondiționate.
Potrivit ARETEX, proiectul românesc prevede obligații precum tratarea tuturor textilelor înainte de intrarea în țară și etichetarea individuală a produselor în comerțul cu ridicata. Reprezentanții asociației susțin că aceste cerințe ar putea genera costuri suplimentare importante și ar îngreuna activitatea operatorilor din domeniul reutilizării textilelor.
„O haină nu trebuie spălată automat pentru a demonstra că mai poate fi purtată, ci evaluată corect, de oameni care știu să îi verifice starea și să stabilească intervențiile necesare”, a declarat Zoltan Gundisch, președintele ARETEX.
Asociația solicită ca viitoarele reglementări să permită efectuarea operațiunilor de curățare, călcare sau reparare minoră și în țara de destinație, în cazul hainelor care au fost deja sortate și evaluate ca fiind potrivite pentru reutilizare.
Totodată, ARETEX cere recunoașterea declarației de conformitate în toate statele membre și stabilirea unei delimitări clare între transporturile de textile nesortate, care sunt considerate deșeuri, și hainele sortate care îndeplinesc criteriile pentru a fi comercializate.
Comisia Europeană a semnalat probleme în proiectul României
Discuțiile privind reglementarea pieței textilelor second-hand au loc și în contextul observațiilor transmise de Comisia Europeană autorităților române.
Potrivit ARETEX, Executivul european a transmis României, în 6 august, un aviz detaliat prin care a semnalat mai multe probleme legate de proiectul legislativ. Comisia ar fi avertizat că adoptarea actului normativ fără corectarea aspectelor indicate ar putea ridica probleme de compatibilitate cu legislația europeană privind deșeurile, siguranța produselor și libera circulație a mărfurilor.
România a transmis un răspuns în 6 noiembrie, la finalul perioadei obligatorii de amânare a adoptării proiectului. Acest lucru nu înseamnă însă că documentul a primit automat aprobarea Comisiei Europene.
Deocamdată, recomandările Centrului Comun de Cercetare nu sunt obligatorii. Studiul reprezintă o bază tehnică pentru viitoarele reglementări europene, iar criteriile finale și calendarul aplicării lor vor depinde de procesul de adoptare la nivelul Uniunii Europene.
Dacă propunerile vor fi preluate în viitoarele norme, piața hainelor second-hand ar putea funcționa după criterii mai clare și mai unitare, iar articolele vestimentare aflate într-o stare bună ar putea fi reutilizate fără intervenții inutile.
Schimbarea ar putea avea efecte atât asupra comercianților și operatorilor de sortare, cât și asupra consumatorilor, în condițiile în care reutilizarea textilelor este una dintre soluțiile prin care Uniunea Europeană urmărește reducerea cantității de deșeuri și prelungirea duratei de viață a produselor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!