Camera Deputaţilor a votat marţi, în calitate de for decizional, proiectul de lege de modificare a legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, reexaminat la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Proiectul mai prevede posibilitatea desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III, şi a altor persoane faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie.

În plus, proiectul redefineşte serviciile de tip rezidenţial, precum şi instituirea unei indemnizaţii lunare de sprijin pentru familia sau persoana care a primit în plasament sau este tutore al unui copil, pe perioada în care asigură creşterea şi îngrijirea copilului.

Klaus Iohannis a atacat proiectul de lege la CCR, care a stabilit că e constituţional, şi ulterior l-a retrimis Parlamentului pentru reexaminare.

„Practic, reglementate în acest mod, programele de educaţie pentru sănătate sunt evidenţiate doar prin educaţia sanitară, componenta de educaţie pentru sănătate sexuală fiind, astfel, eliminată sau simplificată la transmiterea în mod exclusiv de informaţii cu privire la igiena personală. Ideea de educaţie sanitară este una desuetă, ce nu mai corespunde conceptului actual privind sănătatea publică. Educaţia sanitară, fiind un termen utilizat înainte de anul 1990, cuprindea doar activităţi de asigurare a igienei”, se arăta în cererea de reexaminare a preşedintelui.

În Camera Deputaţilor, parlamentarii au modificat articolul, care prevede „derularea sistematică în unităţile şcolare, începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, de programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor”.

„Cu privire la acordul părinţilor, s-a arătat că acesta este necesar în contextul în care numeroase asociaţii au semnalat o serie de practici care nu erau sub controlul Ministerului Educaţiei. Problema mamelor minore nu ţine de absenţa educaţiei sexuale ci de absenţa educaţiei în general, iar pentru prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii la minore sunt necesare politici economice şi sociale naţionale de educaţie”, au precizat deputaţii.

În cadrul discuţiilor, s-a apreciat că educaţia modernă presupune nu doar acumularea de cunoştinţe şi informaţii, formarea de deprinderi şi abilităţi, ci şi formarea caracterului, întărirea capacităţii decizionale a copilului, pregătirea lui pentru viaţa adultă cu responsabilităţi diverse, au explicat în raport deputaţii.

Astfel, programele de educaţie pentru viaţă trebuie să conţină şi elemente de educaţie civică, comunitară şi financiară. În contextul actual, s-a observat că este ca populaţia să cunoască şi să respecte regulile de igienă personală şi sănătate, din responsabilitate pentru propria persoană şi familie, dar şi pentru societate.

„Este deci necesar ca în familie şi în şcoală, copiii să îşi însuşească un stil de viaţă sănătos, activ, să înveţe regulile de igienă personală, de alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, prevenţia bolilor, să înţeleagă nevoia mişcării şi a practicării unui sport pentru îmbunătăţirea stării de sănătate.

De asemenea, ţinând cont de faptul că România are un număr mare de avorturi şi sarcini la minore, se recunoaşte nevoia de educaţie sanitară, în vederea prevenirii sarcinilor la minore şi a contractării bolilor cu transmitere sexuală. Aceasta trebuie însă făcută în conformitate cu tratatele internaţionale în materie, la care România este parte, numai cu acordul părinţilor sau a reprezentanţilor legali ai copiilor, potrivit valorilor şi criteriilor morale ale acestora”, se menţiona în raport.