Procurorul general Gabriela Scutea anunța la începutul lunii august că dosarul Revoluției – în care au fost acuzați de infracțiuni contra umanității fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare – a fost retrimis la instanța supremă.

Marți, 16 august, Parchetul General a publicat volumul 1 al rechizitoriului, care are 345 de pagini. Procurorii spun că gruparea formată din civili și militari marginalizați prin deciziile lui Nicolae Ceaușescu a avut ca scop înlăturarea acestuia, dar și menținerea României sub influența URSS.

„Această grupare a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte.

Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi DSS), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român.

Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că acest grup s-a dovedit eficient în demersul său”, se arată în rechizitoriu.

Potrivit procurorilor, membrii acestui grup, prin funcțiile pe care le dețineau, puteau exercita influențe majore cu caracter militar și civil.

Aripa politică, ce-şi subordona aripa militară, era condusă de Ion Iliescu, în timp ce aripa militară a fost condusă inițial de generalul Ioniţă Ion (fost ministru al Apărării), iar după moartea acestuia de generalul Militaru Nicolae. Acesta a fost ulterior impus de Iliescu în funcția de ministru al Apărării.

În 22 decembrie 1989, explică procurorii, membrii grupului s-au organizat rapid şi eficient şi au avut un rol esențial în evoluţia ulterioară a evenimentelor. Cu toţii s-au regăsit şi au conlucrat în locațiile cheie ale zilei de 22 decembrie 1989 şi intervalul următor de timp pentru a prelua puterea în stat.

Ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu a fost președintele României pentru o perioadă de 10 ani. Generalii Stănculescu Victor Atanasie şi Militaru Nicolae au deținut în mod succesiv funcţia de ministru al Apărării. Măgureanu Virgil a fost iniţial consilier al preşedintelui Ion Iliescu, iar apoi primul director al principalului serviciu de informaţii al României – SRI. Vasile Ionel, a fost numit de Iliescu Ion în funcţia de şef al MStM al Armatei, iar apoi consilier prezidenţial. Generalul Kostyal Ştefan şi-a reprimit gradul de general maior după ce a fost degradat în anul 1970 la gradul de soldat ca urmare a colaborării cu serviciile de spionaj sovietice. Dumitrescu (Cico) Emil a fost numit în funcţia de secretar de stat în Ministerul de Interne şi apoi de consilier de stat la Administrația Prezidențială.

Ion Iliescu a negat public sau a diminuat importanța acestui grup, pe care, în realitate, conform probatoriului, l-a condus.

Pe aceeași temă:

Ion Iliescu rămâne fără certificatul de „luptător la Revoluție”