Pentru copiii ucraineni, plecarea de acasă din cauza războiului a dus la mai multe probleme, legate de frică, anxietate și tristețe. O anchetă, realizată de Organizația Salvați Copiii arată că minorii ucraineni sunt mult mai triști și furioși față de copiii refugiați din alte țări. Mulți dintre copiii și adolescenții ucraineni frecventează o formă de învățământ, iar peste jumătate dintre aceștia speră să se întoarcă în curând acasă.
Date generale ale statisticii Salvați Copiii:
• Proporția copiilor din Ucraina care au raportat tristețe sau tensiune crescută a fost considerabil mai mare decât cea a copiilor refugiați proveniți din alte țări; Copiii raportează sentimente de furie (20%), disperare (17%), frică pentru viața lor (15%) și coșmaruri recurente (12%).
• Copiii refugiați resimt îngrijorare cu privire la viitor (45%), neliniște (32%) și dificultate de a dormi (31%);
• 56% dintre copiii refugiați din alte țări decât Ucraina au declarat că s-au simțit în pericol pe parcursul călătoriei lor (comparativ cu 18% dintre copiii din Ucraina);
• În timp ce doar 38% dintre copiii mai mari și 25% dintre copiii din alte țări decât Ucraina au declarat că speră să se întoarcă acasă, peste jumătate dintre copiii mai mici (58%) și 63% dintre ucraineni au răspuns afirmativ;
• Dintre copiii refugiați din alte țări decât Ucraina care au răspuns la anchetă, aproape un sfert (23%) nu merg la școală. Un număr mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la școală (5%).
Copii refugiați și școala
Cei mai mulți dintre copiii chestionați în cadrul anchetei preferă să meargă fizic la școală. Aproape un sfert (23%) dintre copiii care au răspuns la sondaj și care nu sunt din Ucraina nu frecventează nicio formă de învățământ. Doar 5% dintre copiii ucraineni nu merg la școală, dar aceștia fac cel mai probabil cursuri online.
Dintre copiii care merg la școală fizic sau atât fizic, cât și online, 87% și-au exprimat preferința pentru educația cu prezență fizică față de cea online, iar 72% dintre aceștia spun că mersul fizic la școală îi face să se simtă „mai puțin singuri”. Alți 60% dintre respondenți spun că își pot face prieteni în țara care îi găzduiește.
„Fiecare copil dislocat din țara sa trebuie să fie tratat cu demnitate, să-i fie satisfăcute nevoile esențiale și să i se respecte drepturile. O atenție specială trebuie acordată sănătății psiho-emoționale și, în strânsă legătură, instrumentelor de integrare educațională și socială. Mersul la școală este esențial pentru legăturile sociale și, astfel, pentru bunăstarea emoțională a acestor copii”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Printre nevoie la care nu au acces, menționate de copiii care au răspuns la întrebările chestionarelor Salvați Copiii, sunt locuri de practicare a hobby-urilor, locuri de întâlnire cu prietenii sau petrecerea timpului liber, servicii de sănătate, accesul la un medic sau la spital.
Copiii refugiați au emoții negative și sunt îngrijorați pentru viitor
Nouă din zece dintre copiii care au răspuns vorbesc cu cineva atunci când au nevoie, apelând adesea la părinți, prieteni din țara de origine și colegi din țara gazdă drept confidenți.
Cu toate acestea, mai puțin de unu din cinci a căutat asistență din partea serviciilor guvernamentale, ceea ce subliniază nevoia ca guvernele să facă serviciile de sănătate mintală și de asistență psihosocială mai ușor disponibile și mai adecvate pentru acest grup vulnerabil.
Mai îngrijorați sunt față de viitor (45%), simt neliniște (32%), au dificultăți de a adormi sau insomnie (31%), simt o lipsă de energie pentru a face sarcinile de zi cu zi (30%) și simt singurătate (28%).
Studiul complet abordează și frica pe care copiii au simțit-o atunci când au parcurs drumul spre țara în care s-au refugiat. Cei mai mulți respondenți (56%), care nu sunt din Ucraina, s-au simțit în pericol, pe parcursul călătoriei spre țara-gazdă. Cel mai mult s-au temut de polițiști (65%) și grăniceri (50%). Într-o măsură mai mică, copiii s-au temut și de contrabandiști. Copiii ucraineni au simțit mai puțină teamă, în acest sens.
Revenirea acasă și dorul de țară
În timp ce doar 38% dintre copiii mai mari și 25% dintre copiii din alte țări decât Ucraina au declarat că speră să se întoarcă acasă, peste jumătate dintre copiii mai mici (58%) și 63% dintre ucraineni au răspuns afirmativ.
Copiii din Ucraina au menționat în mod constant separarea de tații lor, care nu pot părăsi țara, conform legii marțiale. În total, 30% dintre reprezentanții copiilor au declarat că au fost nevoiți să-și lase membrii apropiați ai familiei în țara de origine.
Salvați Copiii a organizat, în perioada septembrie-noiembrie 2023, 18 discuții de grup tematice care au implicat 95 de copii din șapte țări, a intervievat 52 de profesori din 11 țări și a adunat răspunsuri la un chestionar detaliat de la peste 222 de copii și 279 de reprezentanți ai copiilor din 10 țări. Participanții la discuțiile de grup tematice au fost din Afganistan, Angola, Republica Democrată Congo, Etiopia, Gambia, Irak, Maroc, Siria și Ucraina. Respondenții la chestionar au fost din Algeria, Afganistan, Bangladesh, Iran, Irak, Nigeria, Pakistan, Somalia, Sudan, Siria și Ucraina.
Întreg studiul poate fi accesat AICI.
Trimite articolul
XRomanii este un popor ospitalier. Suferinzii sa mulltzumeasca lui jirinovskii ca a dus tzara in prapastie.
-
Mă mir că nu au apărut încă postacii transnistreni, să ne explice că și în Gaza sunt copii afectați de război, de parcă asta ar face ca acțiunile rușilor să pară în regulă. Evident, se vor preface că nu știu că UE și SUA militează continuu pentru oprirea războiului și acolo. 🙂
-
ce face ?? 🤣
-
macar sunt in viata, spre deosebire de ce se intampla in gaza. altfel, sa ne gandim si la copiii romani plecati cu parintii in alte tari sau lasati acasa cu bunicii, cine cu ce i-a ajutat?
Ucraina si Moldova au stat la pieptul Rusiei in marea URSS si cel putin Ucrainei i-a convenit la maxim situatia.
Cand Moldova s-a sucit in 90, ucraina a luptat armat impotriva moldovenilor, adica a romanilor nostri.
Toate teritoriile romanesti pierdute de noi in fata Rusiei din cauza mandriei si prostiei care ne caracterizeaza pe deplin, sunt acum parte componenta din Ucraina, nu din Rusia.
Cat despre tezaur – acesta valoreaza 6 miliarde de euro adica un mizilic in ziua de azi si in plus apartine privatilor israelieni care erau atunci pe cai mari in Romania.
-
Bati campii…