Ce înseamnă „informare” pentru tineri

Studiul, realizat pe un eșantion de 1.852 de elevi din clasele III-XII, arată că pentru majoritatea tinerilor, „informarea” înseamnă, de fapt, consum de divertisment. Elevii sunt conectați la trenduri, meme-uri și influenceri, dar se simt deconectați de la realitățile politice sau sociale. Peste 70% dintre liceeni și gimnaziști spun că nu sunt informați în privința politicii interne sau internaționale ori a alegerilor din 2024.

Confirmarea convingerilor în locul verificării

De asemenea, 6 din 10 liceeni cred că o informație este adevărată dacă le confirmă ce știau deja, un exemplu clar de bias de confirmare, adică tendința de a accepta doar acele informații care susțin convingerile personale. În cazul elevilor de gimnaziu, acuratețea informației este asociată cu prezentarea clară sau cu faptul că apare în mai multe surse, fără o evaluare critică a credibilității acestora.

Cum verifică elevii informațiile

Când vine vorba de verificarea informațiilor, liceenii preferă să analizeze sursa sau să caute informația în mai multe locuri, însă doar o mică parte folosesc instrumente specifice, cum ar fi căutarea inversă a imaginilor. Cei de gimnaziu, în schimb, se bazează adesea pe familie sau prieteni pentru a confirma veridicitatea unei informații.

Informarea ca nevoie, nu ca exercițiu civic

Un aspect îngrijorător al studiului este faptul că aproape nimeni nu le vorbește elevilor despre ce înseamnă, de fapt, să fii informat. Informarea este percepută ca o activitate legată de teme sau interese personale, nu ca o necesitate civică. În plus, elevii nu disting clar sursele jurnalistice și alte platforme online și, pentru mulți, TikTok sau Google sunt surse de știri în sine.

Rolul școlii și al familiei în educația media

CJI atrage atenția că școala are un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice și a competențelor media. Profesorii pot fi ghizi în procesul de informare, dar au nevoie de formare și resurse pentru a integra educația media în lecțiile lor. În același timp, familiile trebuie să abordeze mai des subiecte de actualitate cu copiii, pentru a le forma deprinderi de orientare în spațiul public și democratic.

Raportul recomandă introducerea în școli a unor activități care încurajează documentarea și reflecția, de exemplu, producția de conținut jurnalistic (podcasturi, articole, reviste școlare).