Dintre cei care nu au participat, 59% au spus că nu au avut timp, 56% au afirmat că astfel de programe nu au fost organizate în zona lor, 25%, în special persoane în vârstă, au declarat că au aflat prea târziu despre activități, 18% nu au avut bani pentru a achita costurile, iar 12% nu au mai găsit locuri disponibile. Aceste motive au fost invocate în special de adulți sau vârstnici cu nivel de educație scăzut ori mediu și venituri reduse.

În schimb, cei care au participat la programe culturale au raportat beneficii evidente. 78% dintre respondenți au declarat că aceste activități le-au îmbogățit cunoștințele despre cultură și artă, iar 70% au spus că le-au deschis apetitul pentru informații culturale suplimentare.

Totuși, doar 42% au perceput și o creștere a performanțelor școlare ale copiilor în urma participării. Studiul notează că „persoanele de gen feminin, spre deosebire de cele de gen masculin, percep impactul pozitiv al educației într-o măsură mai mare”, iar beneficiile sunt apreciate mai frecvent de persoanele cu un nivel mediu sau ridicat de educație.

„Una dintre cele mai eficiente metode de susținere a educației culturale este acțiunea politică. România nu a demarat până în acest moment nicio inițiativă publică de susținere a educației culturale, care să fie asumată public.

Nicio entitate publică cu rol determinant (Ministerul Culturii sau Ministerul Educației) nu a implementat o strategie sau politică publică care să aibă o viziune agregată și cu impact la nivel național pe această temă. De asemenea, în prezent nu există o definiție legală a conceptului sau activități specifice de educație culturală”, transmit experții Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Cercetarea a fost realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru populația de peste 18 ani. Au participat 1.064 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate telefonic, prin metoda CATI, folosind procedura RDD (Random Digit Dialing).

România, pe ultimele locuri în Europa la interesul pentru cultură și lectură

România este pe ultimul loc în UE când vine vorba de valorizarea culturii. Doar 61% dintre românii intervievați într-un sondaj realizat de Eurobarometru consideră cultura importantă, notează Edupedu.ro. De asemenea, țara se află pe ultimul loc în Uniune în ceea ce privește lectura, doar 29,5% dintre tinerii de 16 ani au citit o carte în anul anterior, conform sondajului Eurostat. Iar, în 2024, România a fost singura țară din UE care nu a cheltuit niciun euro pe cap de locuitor pentru cercetare în domeniile Educație și Cultură, potrivit datelor Eurostat.