Consiliul JAI va începe la ora 11.00, ora României, fiind supusă la vot aderarea România și Bulgaria.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a vorbit miercuri, într-o conferință la Viena, despre posibilitatea unui nou calendar de aderare pentru primăvară, în cazul României și Bulgariei. Însă premierul Nicolae Ciucă a spus că se va merge până la capăt, fără a exista stări de incertitudine.

„Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua”, a declarat miercuri șeful guvernului.

Cancelarul Austriei a punctat problema migrației, argumentul său fiind că 75.000 de clandestini au ajuns în Austria fără a fi înregistrați în altă țară UE.

Datele invocate de Austria sunt contrazise de rapoartele Frontex. Potrivit acestora, ruta pe care imigranții ilegali o preferă pentru a ajunge în Europa nu este prin România, ci este cea a Balcanilor de Vest.

De 11 ani se vorbește despre aderarea României în spațiul Schengen.

UPDATE: Ministrul de Interne Lucian Bode spune că până la 1 ianuarie România este în măsură să pregătească frontieră externă a Schengen

Într-o declarație de presă înainte de consiliul JAI, ministrul Lucian Bode spune că se va accepta orice compromis în interesul României de a adera în Schengen, iar structura pe care o conduce se poate mobiliza în timp util.

„În cel mai optimist scenariu, până la 1 ianuarie suntem în măsură să pregătim frontieră externă a Schengen așa cum cer toate reglementările în domeniu. Dacă proiectul de decizie aflat pe ordinea de zi s-ar adopta cu ridicare frontierelor terestre de la 1 ianuarie și a celor aeriene din 26 martie, România e pregătită să între în Schengen cu ridicarea controalelor la frontieră așa cum prevede această decizie. (…)

România trebuie să fie membră a Spațului Schengen din 2023. Orice compromis în interesul României îl vom accepta. Să vedem cum vor evolua lucrurile, ce propuneri vor veni. Mandatul României e ferm”, a declarat ministrul de Interne, Lucian Bode.

UPDATE 2: Ministrul austriac de Interne a declarat înainte de începerea consiliului că va vota împotriva aderării

Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne, a anunțat înaintea reuniunii Consiliul JAI că își va folosi dreptul de veto pentru a bloca intrarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

„Astăzi voi vota împotriva extinderii Schengen cu România și Bulgaria. Austria se confruntă în prezent cu peste o sută de mii de treceri ilegale a frontierei, dintre care 75 de mii nu sunt rezidenți europeni și înregistrați. Cred că este greșit ca în acest moment să extindem un sistem care nu funcționează. Trebuie să ne asigurăm întâi că sistemul începe să funcționeze“, a declarat Karner.

UPDATE 3: Primarul Timișoarei Dominic Fritz, critici la adresa Austriei pe tema Schengen

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a pledat încă de miercuri seara pentru aderarea României la spațiul Schengen în cadrul unui interviu difuzat în jurnalul de știri al primului post de televiziune publică austriacă: ORF.

„Guvernul Austriei ar face o greșeală gravă dacă ar fi singura țară din UE care ar bloca acest pas extrem de important spre integrarea europeană. (…) Sunt primarul unui oraș care va fi anul viitor Capitală Europeană a Culturii. Un oraș care a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, care e supranumit „Mica Vienă”, Timișoara. Și sunt eu însumi un primar care (…) m-am născut și am crescut în Germania. Și cu toate astea, fiindcă există această minunată UE, m-au ales timișorenii acum 2 ani să le fiu primar. Apelul meu este: timișorenii acum doi ani au dărâmat o barieră și chiar este momentul ca și europenii să dărâme o barieră. Aceasta este bariera Schengen-ului, care pur și simplu nu se mai potrivește Europei de azi”, a declarat primarul Timișoarei la postul de televiziune austriac.

El a mai punctat că motivul principal invocat de Austria pentru neacceptarea României în Schengen, migrația ilegală, este unul fals. Fritz a precizat de asemenea că aderarea este o normalitate, mai ales în contextul politic: „Mai ales România stă foarte clar de partea Europei. De partea Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a concluzionat Dominic Fritz.