Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită în fiecare an pe data de 8 martie pentru a celebra atât realizările sociale, politicile, economice, artistice ale femeilor, cât și pentru a atrage atenția asupra discriminării și violenței. Ziua a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.

Conform Institutului Național de Statistică (INS), din cele peste 19 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2021 aveau reședința obișnuită pe teritoriul României, 51,1% sunt femei.

„În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5406,3 de mii de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,5% din totalul populaţiei, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,6%”, transmit cei de la INS.

Pondere mai mare decât populația masculină

Populația feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani:

• vârsta medie națională: 42,3 ani,
• vârsta medie feminină: 43,9 ani,
• vârsta medie masculină: 40,6 ani.

Tot datele INS arată că populația feminină are o pondere mai mare decât populația masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iaşi şi Ilfov.

Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural: 50,8% din totalul femeilor de 65 ani şi peste.

Femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani număra 4.196.000 de persoane, potențialele mame reprezentând, astfel, 42,8% din totalul populației feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2021.

România – rată a natalității mai ridicată decât media europeană

„În anul 2020 cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (69,1‰), Suceava (62,5‰) şi Sălaj (58,8‰), iar cele mai scăzute în judeţele Gorj (34,7‰) şi Mehedinţi (34,6‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 46,7 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

În anul 2020 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 198.302 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-27 a fost în anul 2020 de 9,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori”, conform INS.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2020, s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieţi la 100 de fete.

În anul 2020, vârsta medie a mamei la naştere (28,9 ani) şi la prima naştere (27,8 ani) a fost în uşoară creştere faţă de 2019 (28,8 ani şi respectiv 27,6 ani).

„Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,3 ani în urban şi 25,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,8 ani în judeţul Călăraşi şi 30,7 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,4 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călărași (26,6 ani)”, se mai arată în datele INS.

Vârsta medie la căsătorie în 2020 a crescut față de 2019, atât la femei, cât şi la bărbați: 30,8 ani pentru femei (față de 30,6 ani în 2019) și de 34 de ani pentru bărbați. În anul 2020, s-au și înregistrat 22.785 de divorțuri, dar nivelul se menține relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene.

Profesii

„În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2021, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7791 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 41,9%”, transmite aceeași sursă.

Din analiza structurii populației feminine ocupate pe grupe de ocupații reiese că:

• 2,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalților conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
• 24% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
• 8% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
• 7,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;
• 27% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
• 7,1% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
• 8,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
• 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

Din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,6% erau absolvente ale învăţământului superior, 5,8% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 44,9% au absolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.

În România, speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2020, a fost de 79,71 ani (80,55 ani în urban şi 78,62 ani în rural).