Această sărbătoare, cu cruce roșie în calendar, aduce împreună credința profundă, tradițiile populare și obiceiurile păstrate cu sfințenie din generație în generație.

Boboteaza reprezintă o celebrare a momentului în care Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată lumii: Fiul întrupat, Duhul Sfânt în chip de porumbel și glasul Tatălui ceresc care a rostit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”. Acest moment simbolizează purificarea și reînnoirea spirituală, fiind însoțit de sfințirea apelor, care capătă puteri tămăduitoare în această zi.

Agheasma, apa sfințită de preoți în ajunul și în ziua de Bobotează, este considerată miraculoasă, având rolul de a vindeca boli, a alunga răul și a proteja gospodăriile de necazuri. Tradiția spune că agheasma trebuie păstrată cu grijă în case, iar credincioșii o consumă pe nemâncate în zilele de post sau în momente de cumpănă.

Boboteaza este caracterizată de numeroase tradiții și obiceiuri. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este „aruncarea crucii în apă”, urmată de tinerii curajoși care se aruncă în râuri sau lacuri înghețate pentru a o recupera. Se crede că cel care aduce crucea înapoi va avea un an norocos, plin de sănătate și prosperitate. Acest ritual are loc în numeroase orașe din țară, inclusiv în București, Constanța sau Galați, unde preoții oficiază slujbe pe malul apelor.

În mediul rural, de exemplu în unele sate din Transilvania, gospodarii cred că animalele din grajduri vorbesc între ele în noaptea de Bobotează, dezvăluind secrete.

Un alt obicei popular este cel al fetelor nemăritate, care își pun busuioc sub pernă în noaptea de Bobotează, în speranța că își vor visa ursitul. În unele regiuni, tinerele se îndreaptă spre izvoare sau fântâni pentru a lua „apa tăcerii”, pe care o folosesc pentru descântece de dragoste.

Pe lângă obiceiuri, Boboteaza vine și cu o serie de interdicții respectate cu strictețe:

• Nu se spală rufe în această zi, deoarece apele sunt sfințite. Orice activitate care presupune murdărirea apei este considerată nepotrivită.
• Nu se ceartă nimeni în ziua de Bobotează, deoarece se crede că orice conflict atrage ghinion în familie pe tot parcursul anului.
• Nu se consumă alcool în exces, mai ales înainte de a se consuma agheasma mare, considerată sacră.

Se mai crede că vremea de Bobotează prevestește cum va fi restul anului. Dacă gerul este puternic, se spune că va urma un an bun pentru agricultură. În schimb, dacă vremea este blândă, se consideră un semn de ghinion și recolte slabe.