Nu doar violatorii din Italia, hoţii de cadavre sau eternii cerşetori români au scos capul în afara graniţelor anul acesta. Alături de ei şi-au făcut loc şi eroi de 15 minute, olimpici, artă şi chiar o fărâmă de Nobel pentru Literatură.
Nobelul pentru Literatură a ajuns, puţin, şi în România
Anul acesta, Nobelul pentru Literatură a ajuns şi în ţara noastră. Către o scriitoare germană, e adevărat, dar care s-a născut în România. Herta Muller nu a fost niciodată nominalizată de vreo instituţie din românia pentru premiul Nobel. A fost nominalizată, în schimb, de Academia Germană de trei ori, în 1999, în 2008 şi acum, în 2009, când i s-a şi acordat distincţia. Prestigioasa distincţie i-a fost înmânată în prezenţa regelui Carl Gustav al Suediei care le-a făcut această onoare şi laureaţilor la fizică, medicină, chimie şi economie. Românii s-au bucurat însă, simţind că o parte din prestigioasa statuetă le revine şi lor. Moment sărbătorit cu valuri de articole în presă, dar şi o creştere a interesului faţă de cărţile Hertei Muller: noul ei volum a devenit una dintre vedetele târgului de carte Gaudeamus.
Elevii români, pe primele locuri în lume la ştiinţe exacte
În ciuda problemelor din învăţământ, elevii pregătiţi în şcolile din România au adus în ţară 19 medalii de aur, 29 de argint şi 14 de bronz de la concursurile internationale. Au intrat în competiţie alături de mii de alţi elevi, din peste o sută de ţări, iar la final au urcat pe podium, remarcându-se în domenii precum fizica, informatica, matematica, astronomie sau chimie.
Eroul din New York şi alţii ca el
Un tânăr român a devenit erou la New York, după ce a salvat un băieţel de patru ani dintr-un incendiu. Postul de televiziune Fox News a difuzat un amplu reportaj cu Horia Creţan, pe care l-a supranumit “Bunul Samaritean”. Nu e singurul român care a devenit vedetă pentru o zi în presa internaţională. Un român stabilit în Canada a salvat de la moarte o femeie care a fost înjunghiată în magazinul în care acesta era angajat. În luna august, un alt român a fost în atenţia presei americane datorită faptelor sale eroice: Dan Florin Peteanu a văzut cum o maşină s-a prăbuşit într-un pârâu şi, fără să stea pe gânduri, a sărit în ajutorul lor.
Mungiu, Porumboiu şi filmele lor aplaudate în afara graniţelor
“Poliţist, adjectiv”, al lui Corneliu Porumboiu, a fost întâmpinat cu ovaţii şi premii la Cannes. După ce a cules toate trofeele pe care le putea culege, “4, 3, 2” semnat de Cristian Mungiu a ajuns în primele 10 filme ale deceniului, conform prestigioasei reviste Hollywood Reporter, alături de titluri ca Scrisori din Iwo Jima, United 93 şi No Country for Old Man. Acelaşi film fusese inclus şi de ziarul Times în topul 100 al filmelor deceniului, pe locul 14. Regizorii români, de altfel, au fost lăudaţi în mai multe ocazii anul acesta de titluri străine ca Variety sau New York Times. “Este, probabil, cel mai eficient mod de a înţelege ce face din români cinematografi deosebiţi. Sunt comici şi tragici, câteodată în acelaşi film. Sunt unii din cei mai buni povestitori în film”, crede Wesley Morris, de la Boston Globe, referindu-se la “Amintiri din Epoca de Aur”, proiectul lui Cristian Mungiu, dar şi la cinematografia românească în general.
Top Gear: Cel mai bun drum din lume
Au venit pentru prima dată în România şi s-au minunat de mai multe ori. Pe de o parte de maşinile luxoase care populează străzile unei ţări sărace, pe de altă parte de minunatul Transfăgărăşan pe care l-au declarat cel mai bun drum din lume. Chiar dacă s-a lăsat şi cu puţin scandal, din cauza unor exclamaţii de genul “ţara lui Borat” şi “ţigani violenţi” din partea prezentatorilor, venirea Top Gear în România a stârnit încă o dată interes internaţional asupra ţării noastre. Clarkson a declarat chiar: “I love Romania. Can I move to Romania? Forever?”, şi nouă ne-a plăcut, chiar dacă se referea doar la o bucată de munte.
Cel mai onest sportiv
Mai important ca medaliile de aur şi trofeele la competiţiile internaţionale, un simplu gest de onestitate l-a adus pe mijlocaşul rapidist Costin Lazăr în atenţia Europei. Într-o lume a fotbalului ce se învârte în jurul banilor şi guvernată de interese meschine, fotbalistul a refuzat un penalty în timpul unei partide de campionat, cu Oţelul Galaţi. Arbitrul a arătat punctul de la 11 metri considerând infracţiune atacul unui apărător moldovean la jucătorul Rapidului, însă Costin Lazăr i-a făcut semn centralului că nu a fost atins şi nu ar fi corect ca echipa sa să benficieze de penalty. Centralul a revenit asupra deciziei, dar ştirea a făcut repede înconjurul lumii, nu puţini fiind aceia care l-au propus pe Lazăr pentru premiul Fair Play oferit de FIFA.
Urmaşii lui Costel Busuioc cuceresc televiziunile străine
După ce “Pavarotti din Banat” impresiona Spania, la un concurs televizat de talente, o serie de alţi imigranţi români au încercat, şi unii dintre ei au şi reuşit, să se impună, măcar pentru15 minute, la televiziunile străine. Petruţa Cecilia Kupper este una dintre aceştia. Românca a cucerit Germania în urma interpretărilor senzaţionale la nai, reuşind să se califice în finala concursului SUPERTALENT , din Germania. Ea a reuşit să se remarce printre 37.000 de concurenţi, din ţări ca Olanda, Germania, Elveţia, Austria şi Marea Britanie.
Cele mai fierbinţi exporturi româneşti
Ca şi în ceilalţi ani, şi în 2009, nurii autohtoni au fost apreciaţi pe măsură în revistele de bărbaţi, dar şi pe podiumurile unora dintre cele mai prestigioase case de modă. Alina Puşcău, logodnica lui Brett Ratner, cel care a realizat X-Men şi Rush Hour, a avut un pictorial nud în numărul din noiembrie al revistei americane Playboy. Ea a fost aleasă pentru a sărbători cei zece ani de apariţie a ediţiei româneşti, dar şi din cauza prietenului ei celebru. Înainte de a apărea pozele nud cu Alina, pe site-ul revistei a fost publicat un interviu cu titlul “Salutaţi cel mai fierbine export românesc”. Şi apoi, i-au acordat 8 pagini de pictorial.
Dracula + România = LOVE Forever
De pecetea vampirului nu vom scăpa niciodată. Dar asta nu e întotdeauna un lucru rău. Turiştii s-au îngrămădit şi anul acesta să îi vadă reşedinţa maleficului conte, cărţile despre România din umbra lui au continuat să fie scrise, iar filmele stau şi ele la rând. Brad Pitt tocmai a anunţat că va produce o peliculă despre omul din spatele mitului cel rău. Este vorba despre un film istoric, iar de această dată Vlad Ţepes va fi în centrul atenţiei – prinţul şi, mai apoi, domnitorul Ţării Româneşti. Cu alte cuvinte, Vlad îşi va arăta colţii numai ziua şi va nutri doar la sângele turcilor – pe câmpul de bătălie.
Profesioniştii români fac vâlvă în presa străină
Doctorandă la Universitatea din Washington, Roxana Geambaşu a entuziasmat presa internaţională cu un proiect online care le dă speranţe internauţilor, într-o lume în care utilizatorii au pierdut controlul asupra datelor lor. Vestea lansării Vanish a făcut mare vâlvă în presa străină, “New York Times”, “Science Daily”, “LiveScience”, “United Press International”, “Gizmag” fiind doar câteva dintre publicaţiile care au scris despre acest subiect.
Nu e singurul profesionist român a cărui muncă a fost apreciată anul acesta. Proiectul românesc Roboscan 1M a câştigat, de asemenea, marele premiu la Salonul de Inventică de la Geneva, iar România se poate lăuda, pentru prima dată în istorie, cu o astfel de distincţie la Geneva.
După ce a studiat ani întregi proprietăţile şi posibilele aplicaţii ale unei enzime, cercetătorul Leonard Stoica a ajuns să producă mici cantităţi de curent electric din lactoză, o metodă al cărei principiu şi-ar putea găsi potenţial aplicativ în industria laptelui şi în medicină.
Sursa: Realitatea.net
Citiți principiile noastre de moderare aici!