Suprafaţa comunei e de 7 000 de hectare. Interesant apare faptul că în administrare urmează să mai intre alte suprafeţe de la Agenţia Domeniilor Statului. Vor fi puşi aici în posesie locuitori din Variaş şi Valcani. Explicaţia e simplă: acolo nu mai există teren, iar oamenii trebuie să-şi redobândească dreptul de proprietate! Maşlocul are şi pădure, mai mult de 800 de hectare fi ind ale Consiliului Local. Le are date în exploatare la Stejarul, un ocol silvic privat, care administrează toată suprafaţa forestieră ce nu e a Direcţiei Silvice, până la Recaş, Făget sau Bogda. În privinţa utilităţilor, cel mai important lucru e că lucrurile au început să se mişte în acest sens. Apă curentă e doar în centrul de comună, cu cişmele în curţile oamenilor. Nefiind canalizare, teoretic nu ar trebui ca apa să fie trasă în case. Exploatarea va fi dată operatorului regional Aquatim, pentru că Primăria nu are personal specializat. Există proiecte şi pentru Alioş şi Remetea Mică, au fost aprobate, declară viceprimarul Ardelean Coraş, existând şi mari speranţe în vederea finanţării, în special din bani europeni.
Proiect de canalizare există pentru toate cele trei sate, însă şi aici aventura birocratică e destul de intensă. Pentru că se află pe drumuri judeţene, localităţile comunei Maşloc se pot bucura de facilitatea accesului pe căi rutiere asfaltate. Străzile din localităţi sunt cu piatră, dar arată rău, căci lucrări de întreţinere nu s-au mai făcut de patru ani. poate în preajma alegerilor de anul viitor… A fost asfaltat un drum scurt, în Remetea Mică. E cel ce duce la o fostă cabană de vânătoare a Direcţiei Silvice şi unde mai veneau şi oficialităţile comuniste. Urmează să fi e modernizată şi artera de legătură dintre drumul judeţean şi centrul satului Alioş. Străzile principale sunt cuprinse într-un proiect de asfaltare, însă nu se ştie când şi de unde va veni finanţarea… În schimb, a fost pus la punct iluminatul public, înclusiv în parcul localităţii, acesta fi ind şi reamenajat şi dotat cu bănci şi coşuri de gunoi. Printre problemele de la Maşloc se numără lipsa unui cămin cultural şi a sălilor de sport.
Nu sunt nici la şcoli, nici în altă parte a comunei, ceea ce diminuează cumva din avântul competiţional al locuitorilor. Căminul cultural are însă o poveste, încurcată deocamdată pe căile dichisite ale justiţiei. Clădirea fostei case de cultură a avut ca proprietar o întreprindere agricolă de stat, iar aceasta a dat faliment în urmă cu zece ani. Construcţia a fost cumpărată de o persoană, care a donat-o cu o sarcină precisă: ridicarea unei biserici ortodoxe, ne-a precizat viceprimarul Ardelean Coraş. Lăcaşul de cult a şi fost făcut, chiar în inima localităţii. Consiliul Local are însă o clădire a sa, în buricul târgului. În urmă cu ceva ani a fost închiriată pentru o brutărie. Contractul a expirat, pâine nu se mai face, însă folosinţa nu a putut fi redobândită. Procesul a fost câştigat, urmează ca în aceste zile să vină sentinţa. Se va trece la evacuare, urmând ca în curând aici să fi e amenajat căminul cultural. Trebuie doar ca justiţia să comunice mai repede documentele, că timpul legal a cam expirat…
Zona are o distribuţie etnică interesantă. Puţini au mai rămas dintre şvabii care au dat strălucire localităţilor. Sunt însă urmaşi de ai lor plini de credinţă, bisericile romano-catolice fiind bine întreţinute. Ortodoxe sunt chiar mai multe, căci la Remetea Mică există şi un număr important de ucraineni, care şi-au durat şi ei o biserică frumoasă. Desigur, sunt şi case de rugăciune ale bisercilor neoprotestante, penticostală şi baptistă, numărul acestor credincioşi fiind în creştere, deoarece familiile lor au, de regulă, mai mulţi copii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!