„Există un risc ca ruta către Albaia şi Italia să devină o nouă rută în iarnă”, a declarat un oficial de rang înalt al Uniunii Europene  pentru Reuters.

Dacă premierul Albaniei, Edi Rama, a participat la mini-summitul de duminică găzduit de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Italia nu a fost invitată la această conferință, deși se află în prima linie a migraţiei în sudul Uniunii, pe ruta maritimă dinspre Libia, notează Mediafax.

Potrivit unor date UE, aproximativ 500.000 de persoane, inclusiv numeroşi sirieni şi irakieni, dar şi asiatici, au ajuns în Grecia, pe ruta maritimă dinspre Turcia, în primele zece luni ale acestui an. Majoritatea au trecut în Macedonia, în calea lor către Germania, pe ruta care trece prin Croaţia sau Ungaria.

După ce Ungaria şi-a închis frontierele, alte state din regiune se gândesc la măsuri similare, iar zeci de mii de migranţi sunt blocaţi în Balcani în condiţii meteorologice care se înrăutăţesc. Ruta pe mare către Italia, deşi barată de munţii dintre Grecia şi Albania, ar putea oferi un drum mai rapid, dar mai periculos, mai informează Mediafax.

Principalele măsuri adoptate la mini-summitul de la Bruxelles pentru încetinirea migrației în Europa

Catalogată drept ”conferința Balcanilor”, mini-summitul convocat duminică s-a finalizat cu adoptarea unei declarații comune, ce reia principalele propuneri prezentate de către preşedintele Comisiei Europene.

Îmbunătăţirea schimbului de informaţii – zilnic -, anunţarea deplasării migranţilor pe ruta din Balcanii Occidentali şi evaluarea nevoilor de susţinere.

Împiedicarea deplasării refugiaţilor dintr-o ţară în alta, fără ca a doua ţară să fie informată: „în circumstanţele actuale, vom descuraja deplasarea refugiaţilor sau migranţilor către o frontieră a altei ţări din regiune. O politică de a lăsa să treacă refugiaţii fără a informa o ţară vecină nu este acceptabilă. Acest este valabil pentru toate ţările aflate de-a lungul rutei”.

Îmbunătăţirea condiţiilor de primire a migranţilor, prin creşterea capacităţilor, pentru a atinge 100.000 de locuri în Grecia (50.000) şi în Balcanii Occidentali (50.000).

Grecia a acceptat astfel să creeze, cu ajutorul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, 30.000 de locuri în centre de primire, până la sfârşitul anului. Într-o a doua fază, 20.000 de locuri urmează să fie create prin plasare la familii şi în locuinţe cu chirie, subvenţionate de UNHCR. Celelalte 50.000 de locuri urmează să fie create de-a lungul rutei Balcanilor, în coordonare cu ONU.

Acordul prevede, de asemenea, o colaborare strânsă cu instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în vederea susţinerii eforturilor financiare ale ţărilor vizate, mai notează Mediafax.

Înfruntarea fluxului de migranţi prin asigurarea unei capacităţi complete de înregistrare, cu utilizarea la maximum a datelor biometrice, în cooperare cu agenţiile europene pentru schimbul de informaţii.

Liderii prevăd totodată să-şi intensifice eforturile la nivel naţional pentru a repatria migranţi care nu au nevoie de protecţie internaţională, în cooperare cu Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe Frontex. Ei urmează de asemenea să acţioneze împreună cu CE şi Frontex pentru o consolidare a cooperării în vederea readmisiei în ţări terţe, şi să-şi intensifice cooperarea în special cu Afganistanul, Bangladeshul şi Pakistanul.

O mai bună gestionare a situaţiei la frontiere, prin finalizarea şi implementarea planului de acţiune dintre UE şi Turcia – anunţat la ultimul summit UE, pe 15 octombrie.

O mai bună combatere a traficului de persoane şi a călăuzelor, prin consolidarea acţiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex şi Europol.

O mai bună informare a migranţilor şi refugiaţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au.

Monitorizarea implementării acestor angajamente o dată pe săptămână, în coordonare cu CE.

La reuniunea de duminică au participat reprezentanții Austriei, Albaniei, Bulgariei, Croaţiei, Germaniei, Greciei, Macedoniei, României, Serbiei, Sloveniei şi Ungariei.