Claudio Ricci, astrofizician și coautor al studiului despre „trezirea” găurii negre, a explicat: „Am putut vedea cum, brusc, gaura neagră a început să savureze gazele din jurul său, devenind foarte strălucitoare. Paula Sanchez Saez, alt astronom implicat în cercetare, a completat că „acest comportament nu are precedent. (…) L-am descoperit în momentul în care a început să arate variații de luminozitate”.

Fenomenul a fost observat prima oară în 2019, iar până acum a fost cercetat.

Gaura neagră a fost identificată în galaxia SDSS1335+0728 din constelația Fecioarei, la 360 de milioane de ani-lumină de Pământ, și are o masă de 1,5 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui.

În comparație, gaura neagră din centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, are o masă de patru milioane de ori cât cea a Soarelui. Un an-lumină echivalează cu distanța pe care lumina o parcurge în vid, într-un an calendaristic, și este aproximativ egal cu 9.400 de miliarde de kilometri.

Încă nu este clar ce a declanșat „strălucirea bruscă”, însă oamenii de știință au afirmat că cea mai probabilă explicație este crearea unui „nucleu galactic activ”, atunci când gaura neagră din centrul galaxiei începe să consume materia din jurul său.

Altă ipoteză luată în calcul este „o formă exotică de eveniment de întrerupere a mareelor”, adică fenomenul în care o stea este „sfâșiată”, după ce s-a apropiat prea mult de o gaură neagră.

O echipă internațională studiază acum informațiile culese cu ajutorul unei rețele de telescoape, pentru a determina dacă activitatea este una temporară sau dacă va continua.