S-au deschis arhivele morţii

Documentele, considerate de specialisti “adevarate comori”, ofera informatii pretioase despre modul de operare al nazistilor, de la munca fortata pana la ingrozitoarele experimente medicale. Conducerea depozitului intentioneaza ca in cursul anului viitor sa organizeze o conferinta de presa in care sa le prezinte specialistilor.Pana in prezent, arhiva a fost exploatata doar de International Tracing Service (ITS), un serviciu al Comitetului International al Crucii Rosii, insarcinat cu gasirea persoanelor disparute sau, dupa caz, cu demonstrarea atrocitatilor suferite pentru ca victimele sa primeasca despagubiri.


Cererile de studiere a dosarelor erau analizate si verificate doar de cei 400 membri ai stafului arhivelor aflate in orasul german Bad Arolsen. De-a lungul timpului, putini au fost cei carora li s-a permis sa arunce o privire in documentele naziste, care numara nu mai putin de 50 de milioane de pagini.Miercuri, Crucea Rosie si guvernul german au anuntat ca ultimele 11 tari care administreaza arhivele au ratificat un acord din 2006 care permite, pentru prima data, deschiderea arhivelor pentru publicul larg. “Suntem aici pentru oricine are nevoie sa afle ceva. Usile va sunt larg deschise”, a precizat directorul ITS, Reto Meister. Decizia de deschidere a arhivelor a fost adoptata in mai 2006, dar au trecut 19 luni pana la completarea intregului proces de ratificare.Supravietuitorii Holocaustului au facut presiuni constante, in ultimele decenii, nemultumiti de raspunsurile “prea expeditive” primite (cel mai adesea in scris) din partea Crucii Rosii, atunci cand solicitau informatii despre rudele lor. “Sunt foarte nerabdator”, spune David Mermelstein, in varsta de 78 de ani, supravietuitor al Holocaustului si care acum locuieste la Miami, in Florida. El incearca de ani de zile sa dea de urma celor doi frati ai sai de care a fost despartit in timpul transferarii dintr-un lagar intr-altul. “Sper sa intru in posesia informatiilor de care am nevoie. Am tot asteptat atata amar de vreme iar acum timpul nu mai este de partea noastra”, a precizat Mermelstein.Muzeul Memorial al Holocaustului, din SUA si Muzeul Memorial Yad Vashem Memorial din Ierusalim au inceput deja sa intre in posesia unor copii digitale al arhivei, permitand astfel supravietuitorilor si istoricilor sa afle mult mai multe date.


Izzy Arbeiter, de 82 de ani, directorul unei asociatii a supravietuitorilor din Boston, a declarat ca spera ca in urmatoarele luni sa poata cauta deja printre dosare.”Dumnezeule, nici nu stiu de unde sa incep, sunt atat de multe lucruri de care sunt interesat. Evident ca voi incepe cu istoria familiei mele. Parintii mei. Unul dintre fratii mei este disparut. Niciodata nu am aflat ce s-a intamplat cu el”.Este putin probabil ca dosarele sa poata schimba istoria generala a Holocaustului si a erei naziste, probabil una dintre cele mai studiate perioade din istoria secolului XX. Insa noile dovezi vor adauga amanunte despre cel mai tragic genocid al istoriei.Printre dosare se afla de exemplu si lista deportatilor din Olanda catre Auschwitz, unde apare si numele Annei Frank, lista angajatilor fabricii lui Oskar Schindler, care au fost scapati astfel de la moarte, documente medicale foarte riguroase, care tineau evidenta pana si a detinutilor cu paduchi sau lista prizonierilor evacuati de nazisti din lagarul Neuengamme (detinuti care au murit ulterior pentru ca vaporul in care se aflau a fost bombardat din greseala de britanici).Arhivele reprezinta un labirint de hartii care nu a fost niciodata organizat de istorici sau de specialisti. Exista peste 50 de milioane de nume – majoritatea fiind scrise in diverse feluri in functie de limba in care au fost scrise, iar miile de dosare se refera la peste 17,5 milioane de victime ale nazistilor.Cei care se vor ocupa de arhive promit ca “nu vom refuza pe nimeni, desi avem putini angajati”.Fortele aliate au inceput sa colecteze documentele chiar inainte de sfarsitul razboiului, incredintand o parte din ele Crucii Rosii.

 

Sursa: Ziua