Prima clona umana a luat viata

Samuel Wood, cercetator la compania de biotehnologie Stemagen Corporation din La Jolla, California, si-a recoltat celule din piele si le-a injectat in interiorul unor ovare care au fost deposedate in prealabil de materialul genetic pe care il contineau. Ovulele s-au dezvoltat apoi in embrioni identici din punct de vedere genetic cu ADN-ul lui Wood. El a devenit astfel corespondentul uman al oii clonate Dolly, creata prin aceeasi metoda. Rezultatele experimentului pe care l-a condus au aparut joi in publicatia “Stem Cells”.

Experimentul i-a apropiat pe oamenii de stiinta de idealul lor de a crea rezerve de celule stem embrionare corespunzatoare diferitor pacienti, care ar putea fi folosite pentru a regenera anumite organe si tesuturi. De asemenea, noul studiu reprezinta primul pas in dezvoltarea unei tehnologii care va permite obtinerea de celule stem de la persoanele care sufera de boli precum Parkinson, scleroza in placi sau diabet, in incercarea de a le combate. Mergind mai departe, aceeasi tehnologie ar putea fi folosita pentru crearea de embrioni umani care sa fie implantati ulterior in uterul unor mame-surogat. S-ar ajunge astfel la producerea de copii clonati. Compania din California a declarat insa ca acest demers nu se regaseste printre scopurile cercetarii pe care a realizat-o.

Nu este prima oara cind au fost clonati embrioni umani, insa e prima oara cind asta s-a facut prin fuziunea unui ovar nefertilizat cu materialul genetic provenit din celulele pielii unei persoane adulte. In 2005, o echipa de la Newcastle University, condusa de Miodrag Stojkovic, a folosit celule stem embrionare pentru a obtine un embrion clonat. Acesta a supravietuit doar citeva zile si nu i s-au prelevat celule stem.

Nici cei de la Stemagen Corporation nu au reusit sa extraga celule stem din clonele pe care le-au creat, deoarece ele n-au reusit sa treaca de un stadiu primar de dezvoltare, subliniaza “The Independent”. Asta i-a facut pe unii cercetatori sa se indoiasca de importanta acestui demers stiintific. Desi ii recunosc importanta, ei depling faptul ca nu s-a reusit prelevarea de celule susa, pentru a le cultiva in laborator. “Este dezamagitor ca nu s-a mers un pas mai departe, ca nu au fost create linii de celule stem (grupuri de celule care se divid la nesfirsit si care provin dintr-o celula stem originara – n.r.)”, da glas nemultumirii sale Stephen Minger, un biolog londonez de la King’s College. El afirma de asemenea ca cercetatorii americani au folosit un numar exagerat de mare de ovare pentru a produce embrionii. Din cele 23 de ovare umane cu care au plecat la drum, doar cinci s-au transformat in blastocite (embrioni in stare primara), din care se extrag de obicei celule susa embrionare.

Compania Stemagen a trimis deja catre laboratoarele altor companii probe genetice obtinute de la embrionii creati, pentru a obtine validarea experimentului de catre comunitatea stiintifica internationala. Acest lucru e necesar, deoarece o serie de cercetatori din Coreea de Sud au patat domeniul clonarii in 2005, cind au pretins ca s-au ajutat de embrioni umani clonati pentru a obtine linii de celule stem. S-a dovedit insa mai tirziu ca asa-zisa lor descoperire a fost o frauda, iar de atunci geneticienii au devenit mai circumspecti in legatura cu orice realizare noua in domeniu.

Controversele nu au intirziat sa apara nici in cazul cercetarii californiene. Unii oameni de stiinta sint de parere ca ar trebui sa se renunte definitiv la clone in procesul de obtinere a celulelor susa, asta dupa ce in noiembrie 2007 doua experimente, realizate paralel in SUA si in Japonia, au reprogramat celulele pielii sa se comporte ca veritabile celule stem.