Articolul de mai jos a apărut în Almanahul Agenda 2025. Dacă v-a plăcut, puteți citi materiale asemănătoare în Almanahul Agenda 2026, pe care îl găsiți la tutungeriile Tabac Xpress, dar și la chioșcurile de ziare. Puteți accesa lista punctelor de difuzare AICI.

În 1994, a fost cumpărată de Bill Gates pentru suma de 30,8 milioane de dolari, ceea ce a făcut-o, la momentul respectiv, cea mai scumpă carte achiziţionată vreodată.

Recordul a fost depăşit abia în 2023, de „Codex Sassoon”, un manuscris biblic vechi, care a fost vândut pentru 38,1 milioane de dolari.

Codexul lui da Vinci explorează diverse fenomene ştiinţifice, majoritatea axate pe observaţiile lui asupra apei şi mişcării acesteia.

Un aspect interesant al Codexului este că Leonardo foloseşte scrierea în oglindă, o metodă prin care scria de la dreapta la stânga, necesară pentru a citi textul cu ajutorul unei oglinzi. Acest stil de scriere este caracteristic pentru multe dintre jurnalele sale.

„Este o sursă de inspiraţie faptul că o persoană – pe cont propriu, fără vreun feedback din partea cuiva, fără să i se spună ce este bine sau rău – a continuat să se provoace pe sine, găsind în el cunoaşterea şi percepând-o ca pe ceva atât de preţios. Când treci în revistă toate abilităţile lui Leonardo şi puţinele sale defecte, atributul care iese în evidenţă mai presus de orice este curiozitatea sa, uimirea faţă de cunoaştere. Atunci când voia să înţeleagă ceva, o făcea cu atenţie, îşi nota gândurile şi apoi încerca să înţeleagă tot procesul”, a precizat Bill Gates.

Din punctul de vedere al lui Gates, modul de gândire al lui Leonardo este o „artă pierdută” în zilele noastre.

Manuscrisul, cumpărat de Thomas Coke, conte de Leicester, în 1717, conţine meditaţiile lui da Vinci asupra unor subiecte diverse. Leonardo da Vinci documentează în Codexul său observaţiile meticuloase asupra fenomenelor cereşti, studii privind formaţiunile geologice şi fosilele, principiile dinamicii fluidelor, aprofundând subiecte precum curgerea apei, turbulenţa şi procesul hidraulic.

De asemenea, Leonardo documentează, prin desene şi teorii, idei despre circulaţia sângelui prin inimă, multe dintre acestea fiind confirmate de cercetătorii ştiinţifici şi de medici nu cu mult timp în urmă.

Leonardo da Vinci avea un interes aparte în ceea ce priveşte funcţionarea corpului uman, studiindu-l din mai multe perspective. Credea că o înţelegere aprofundată a anatomiei era esenţială pentru a crea reprezentări realiste şi fidele ale corpului uman în picturile şi sculpturile sale, lucru ce l-a determinat să efectueze disecţii detaliate ale cadavrelor umane pentru a studia structura şi funcţia diferitelor organe, inclusiv a inimii.

Când Leonardo da Vinci a disecat inima unui bărbat de 100 de ani, a realizat, de fapt, prima descriere cunoscută a bolii coronariene, afecţiune care după 500 de ani de la intervenţia lui da Vinci a fost recunoscută ca fiind una dintre cele mai frecvente cauze de deces în lumea occidentală.

„Avea o minte strălucită şi era dispus să descopere şi să înţeleagă cu adevărat”, spune Francis Wells, chirurg cardiovascular la Spitalul Papworth din Cambridge, care a petrecut ani de zile studiind desenele anatomice ale lui Leonardo da Vinci, acum parte din Colecţia Regală din Windsor.

Au fost găsite numeroase schiţe ale lui da Vinci reprezentând craniul, scheletul uman, muşchii şi principalele organe ale omului, însoţite de teoriile lui despre modul în care acestea funcţionează. Însă din toate însemnările sale, inima se pare că i-a captat interesul în cel mai vizibil mod şi, pentru a-i înţelege misterele, Leonardo da Vinci şi-a folosit cunoştinţele despre fluide, greutăţi, pârghii şi inginerie pentru a încerca să înţeleagă cum funcţionează acest organ.

De asemenea, în caietele sale, Leonardo a mai scris că inima este un muşchi şi că nu încălzeşte sângele, a descoperit că are patru camere şi a făcut legătura între pulsul de la încheietura mâinii şi contracţia ventriculului stâng. Mai mult, a sugerat că inflamarea arterială reprezintă un risc pentru sănătate.

Pe lângă valoarea sa ştiinţifică, Codex Leicester oferă şi o perspectivă asupra lui Leonardo da Vinci însuşi. Dezvăluie felul în care gândea, dar şi mentalitatea perioadei în care a trăit, cum lucra, ce l-a inspirat, ce l-a îndepărtat de metodele tradiţionale, cum interacţiona cu ceilalţi etc.

În ciuda faptului că descoperirile lui da Vinci erau extrem de valoroase, niciuna dintre teoriile sau desenele lui nu a fost publicată în timpul vieţii, acestea fiind redescoperite abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, la peste 250 de ani de la moartea sa.

În 2018, Bill Gates a creat „Codescope”, un fel de „chioşc interactiv” cu ecran tactil care permite privitorului să exploreze Codex Leicester, oferindu-le şi altora posibilitatea de a vedea fiecare pagină a scrierii sale originale.

„Din moment ce nu puteţi atinge Codexul original, Codescopul este cel mai bun mod de a răsfoi paginile scrise de acest mare om”, se arată în descriere.