Dar, ca multe alte iniţiative ale Chinei în Tibet, calea ferată – care ajunge în capitala Lhasa – stîrneşte mari controverse.
Proteste
Gara din Beijing, unul din punctele de pornire ale aşa-numitului “Tren al cerului” a fost încă înainte de inaugurare teatrul unor proteste. Trei activiste din SUA, Canada şi Marea Britanie au afişat un panou pe care stătea scris: “calea ferată a Chinei în TIbet, calea distrugerii”. Ele au demonstrat cinci minute şi au fost apoi arestate timp de câteva ceasuri.
Din punctul lor de vedere, calea ferată a fost gândită pentru a distruge însuşi ţesutul identităţii tibetane şi pentru a consolida controlul Chinei asupra Tibetului. Kate Woznow, una dintre manifestante, a explicat de ce acest gest de protest: “Pentru a da voce opoziţiei şi solidarităţii cu poporul tibetan, deoarece colonizarea chineză va fi accelerată prin funcţionarea acestei căi ferate.”
“Pentru prima oară coloniştii vor avea o modalitate ieftină şi directă de a călători spre Lhasa, inima Tibetului. Ne îngrijorează şi exploatarea bogăţiilor minerale ale Tibetului, care vor duse în afara Tibetului, sau posibilitatea de a desfăşura trupe acolo mult mai uşor şi mult mai repede, dacă sunt tulburări,” a explicat protestara.
Există temeri că acest proiect – vechi vis al lui Mao care şi-a dorit să învingă gheţurile şi înălţimile tibetane, realizat acum la un cost de 4,2 miliarde de dolari – s-ar înscrie într-o campanie de supunere culturală şi omogenizare etnică. Ecologiştii atrag şi ei atenţia că funcţionarea căii ferate va avea un impact nedorit asupra mediului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!