Muzeul Guggenheim din Bilbao, proiectat de arhitectul Frank Gehr, şi-a făcut apariţia exact acum 10 ani. Este o clădire maiestuoasă, cu forme ondulate, care la acea vreme trona în mijlocul unei imense zone industriale.
Un deceniu mai târziu, edificiul elegant străluceşte în inima unui peisaj urban de avangardă, devenit locul favorit de promenadă al locuitorilor din Bilbao (Bilbotarrak).
Odată cu inaugurarea Muzeului Guggenheim, la 17 octombrie 1997, metropola bască s-a îndepărtat de trecutul industrial pentru a deveni un oraş atrăgător şi dinamic. Această mutaţie poartă numele de “efect Guggenheim” în şcolile de arhitectură.
Fost oraş industrial, marcat de siderurgie şi chimie, capitala regiunii Biscaya, era cufundat într-un gri sinistru înainte de inaugurarea acestui templu al arhitecturii. Înghesuit între cele şapte coline şi traversat de fluvial Nervion, cu ape poluate, Bilbao era, înainte, ocolit de turişti.
Un milion de vizitatori pe an
Pentru a depăşi această situaţie neplăcută, guvernul naţionalist basc (PVN), aflat la putere, a căutat un proiect pentru lansarea regiunii. Ideea de a contacta Fundaţia Guggenheim nu făcea unanimitate. Dar utilizarea culturii ca motor economic seducea pe toată lumea. Depăşind criticile din partea celor care se împotriveau “invaziei modelului cultural american”, proiectul a fost în cele din urmă acceptat. Guvernul regional a cheltuit, în total, 150 milioane de euro.
Investiţiile s-au amortizat în numai şase ani. În plus, muzeul contribuie cu 1,57 miliarde de euro la PIB-ul regional. 45.000 de locuri de muncă au apărut datorită acestei construcţii futuriste. Muzeul cunoaşte, într-adevăr, un succes extraordinar. Aportul Guggenheim la economia locală face deja obiectul unor studii în universităţi. La Harvard se vorbeşte tot mai mult de “efectul Guggenheim”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!