Tema din acest an, „Dreptul la hrană pentru o viaţă mai bună şi un viitor mai bun”, evidenţiază importanţa diversităţii, nutriţiei, accesibilităţii, precum şi a siguranţei şi durabilităţii alimentelor, sporind gradul de conştientizare cu privire la modul în care o mai mare diversitate de alimente nutritive ar trebui să fie disponibile în câmpurile noastre, plasele de pescuit, pieţele şi pe mesele noastre, în beneficiul tuturor, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

Ziua mondială a alimentaţiei 2024 are în vedere găsirea de soluţii pentru asigurarea că toţi oamenii au acces adecvat şi regulat la alimente diverse, sigure şi nutritive, fără a lăsa pe nimeni în urmă, arată sursa citată.

Dietele nesănătoase, foamea și malnutriția

Peste 2,8 miliarde de oameni din lume nu îşi pot permite o dietă sănătoasă. Dietele nesănătoase sunt cauza principală a tuturor formelor de malnutriţie – subnutriţie, deficienţe de micronutrienţi şi obezitate, care există acum în majoritatea ţărilor şi care traversează clasele socio-economice. Totodată, astăzi, prea mulţi oameni suferă de foame şi nu îşi pot permite diete sănătoase.

Persoanele mai vulnerabile sunt adesea forţate să se bazeze pe alimente de bază sau pe alimente mai puţin costisitoare care pot fi nesănătoase, în timp ce alţii suferă de indisponibilitatea alimentelor proaspete sau variate, le lipsesc informaţiile de care au nevoie pentru a alege o dietă sănătoasă sau pur şi simplu o fac din comoditate.

Foamea şi malnutriţia sunt agravate şi mai mult de crize prelungite care sunt determinate de o combinaţie de conflicte, evenimente meteorologice extreme şi şocuri economice. Sistemele agroalimentare, în ansamblu, sunt vulnerabile la dezastre şi crize, în special la impactul schimbărilor climatice, dar, în acelaşi timp, generează poluare, degradează solul, apa şi aerul şi contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră şi la pierderea biodiversităţii. Prin transformarea sistemelor agroalimentare, există un potenţial mare de a atenua schimbările climatice şi de a sprijini mijloace de trai paşnice, rezistente şi incluzive pentru toţi.

În 2023, marcarea Zilei mondiale a alimentaţiei a prilejuit un apel global pentru importanţa apei pentru hrană. Apa este esenţială pentru viaţă şi acoperă aproximativ 71% din suprafaţa Pământului. Doar 2,5% din această apă este însă proaspătă, potrivită pentru băut, agricultură şi majoritatea utilizărilor industriale.

Apa este o forţă motrice pentru oameni, economii şi natură şi fundamentul hranei noastre. Într-adevăr, agricultura reprezintă 72% din extragerile globale de apă dulce, dar, ca toate resursele naturale, apa dulce nu este infinită. În prezent, 2,4 miliarde de oameni trăiesc în ţări cu stres hidric, preciza sursa citată. Aproximativ 600 de milioane de oameni care depind, cel puţin parţial, de sistemele alimentare acvatice suferă de efectele poluării, degradării ecosistemelor, practicilor nedurabile şi schimbărilor climatice.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Data de 16 octombrie reprezintă ziua înfiinţării FAO, în 1945, la Quebec. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentaţiei, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe, dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare

În România a fost instituită, la aceeaşi dată, prin Legea nr. 47/2016, Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare.

Proiectul de lege privind instituirea zilei de 16 octombrie – Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, a fost adoptat de Camera Deputaţilor la 2 martie 2016, acesta fiind adoptat de Senat la 11 martie 2015.

Legea a fost promulgată prin Decretul 339/2016, în 29 martie 2016.

Potrivit Legii nr. 47 din 30 martie 2016 privind instituirea zilei de 16 octombrie – Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi zilei, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a zilei.