Luna trecută a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată la nivel global, cu 0,93°C peste temperatura medie pentru aceeaşi lună în perioada 1991-2020. Mai mult, temperatura globală a lunii a fost cea mai atipică lună caldă din orice an din cadrul setului de date ERA5, care datează din 1940. Analiza organismului se bazează pe miliarde de măsurători efectuate de sateliţi, nave, avioane şi staţii meteorologice.
Temperatura globală pentru perioada ianuarie-septembrie este cu 1,4 grade Celsius mai mare decât media preindustrială (din anii 1850-1900), a adăugat institutul. Astfel, schimbările climatice împing temperaturile globale spre noi recorduri, iar modelele meteorologice pe termen scurt determină mişcările de temperatură.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, schimbările climatice, combinate cu apariţia în acest an a modelului meteorologic El Nino, care încălzeşte apele de suprafaţă din estul şi centrul Oceanului Pacific, au alimentat recentele temperaturi record.
„Temperaturile fără precedent pentru această perioadă a anului observate în septembrie – după o vară record – au doborât recordurile cu o valoare extraordinară. Această lună extremă a împins anul 2023 în onoarea îndoielnică a primului loc – pe cale să fie cel mai cald an şi cu aproximativ 1,4°C peste temperaturile medii preindustriale.
La două luni de la COP28, sentimentul de urgenţă pentru o acţiune ambiţioasă în domeniul climei nu a fost niciodată mai critic”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus.
Temperatura medie a suprafeţei mării pentru luna septembrie peste 60°S-60°N a ajuns la 20,92°C, fiind cea mai mare temperatură înregistrată pentru luna septembrie şi a doua cea mai mare pentru toate lunile, după august 2023, a mai precizat Copernicus.
Întinderea gheţii marine din Antarctica a rămas la un nivel record pentru această perioadă a anului, în timp ce întinderea gheţii din Marea Arctică este cu 18% sub medie.
Trimite articolul
X
gogu says: E atata urgenta cu clima incat iahturile de lux sunt exceptate de la plata taxei de carbon.
antiVrajeāla says: aveti incredere in stiinta!
Criterii pentru cercetarea științifică
Știința nu este dogmatică🤪. Se deosebește de religie prin faptul că nu are pretenția de a fi în posesia adevărului absolut🤪. Rezultatele cercetării științifice sunt falsificabile(!), adică se pot testa și verifica validitatea lor. Dar afirmațiile religioase nu pot fi falsificate din start, pentru că nu pot fi cercetate.
Rezultatele cercetării științifice sunt documentate minuțios. Pentru asta există standarde, care asigură posibilitatea de a explica pașii care duc la o anume concluzie. Aici este importantă și publicarea tuturor surselor 🤪 folosite și luarea în considerare a nivelului actual la care se află cercetarea în domeniul respectiv. Astfel, rezultatele cercetării devin comparabile, la fel precum progresul însuși în disciplina respectivă. Lucrările de cercetare fac trimitere una la celalaltă. Ele vin în sprijinul, critică🤪 sau perfecționează teoriile existente.
Un principiu important este interogația sceptică🤣😂🤣🤪 în sensul unei atitudini critice față de rezultate și teze proprii și ale altora. Cunoștințele științifice se deosebesc de cele doctrinare prin faptul că la cele din urmă sunt folosite mijloace de coerciție subtile sau fățișe și interogația critică este cel puțin nedorită, în timp ce cele dintâi pot fi în principiu confirmate sau infirmate de căte oricine cu ajutorul rațiunii și experienței proprii. La fel se diferențiază cunoașterea științifică de cea cu caracter de revelație.
ps: Falsificabilitate: o teorie trebuie să fie astfel formulată, încât afirmațiile să poată fi infirmate prin experiment. Teorii nefalsificabile, deci care nu pot fi infirmate prin experiment nu pot fi considerate științifice.
pps io am incredere in prosteala verde,de-aia zic, cei care au poluat planeta in dezvoltareaor exonomica,acum SA LLATEASCA si sa nu mai polueze, si sa-i lase in pace pe ceilalti daca nu le platesc daunele provocate! nu zic bine? nu? de ce nu?
#🤪
antiVrajeāla says: ppps: Mica eră glaciară, denumită și Mica glaciațiune a fost o perioadă cuprinsă între jumătatea anilor 1200 și jumătatea secolului al XIX-lea, mai exact între 1250 și 1850🤣😂🤣🤪, timp în care a avut loc o scădere bruscă a temperaturii terestre în emisfera nordică. Această perioadă a fost precedată de o lungă perioadă cu temperaturi relativ ridicate, perioadă denumită Perioada medievală caldă.
Oamenii de știință au identificat două cauze majore pentru mica eră glaciară: scăderea activității solare🤪 și creșterea activității vulcanice. În lipsa unor date concrete și definitive, există mai multe ipoteze care încearcă se explice cauzele fenomenului.
#🤪
muamua antiVrajeāla says: oare de ce oamenii aia de stiinta care or luat nobelu mai ieri pentru marn bla bla stateau la poza cu niste carpe pe mufa?🤔
#🤪
Marius says: climate change = scuza prin care se implementeaza noul comunism. Panica panica. Mergeti la vaccinul anti-caldura