Acropolele, la prima schimbare dupa milenii

Prima oara a fost tran­sferata o parte dintr-o friza, care a fost situata in partea de nord a Partenonului si cantareste 2,3 tone.

Basorelieful prezinta o parte din procesiunea panatenienilor – sarbatoare religioasa antica in onoarea zeitei Atena. Operatiunea de mutare a acestuia s-a desfasurat cu trei macarale gigantice pe un cer innorat si un vant ce sufla cu 30-39 de kilometri pe ora.

“Totul s-a petrecut cu bine, asa cum a fost prevazut”, a marturisit Kostas Zambas, inginerul care a coordonat operatiunea ce a durat aproape o ora si jumatate si a fost transmisa in direct la televiziune si pe internet.

“Este un moment emo­tionant, un eveniment mondial care va permite in curand deschiderea unui nou muzeu, unde mii de turisti vor putea sa admire vestigiile pretioase”, a spus si ministrul elen al culturii, Michael Liapis.

Mai mult de 300 de statui, impachetate in cutii metalice, care se gaseau pana acum in vechiul muzeu al Acropolelor, vor fi de asemenea transferate, intr-un ritm de patru transporturi pe zi.

Muzeul trebuia sa fie gata pentru Jocurile Olimpice

Acropolele ateniene repre­zinta unul dintre cele mai importante simboluri ale Greciei. Ansamblul arhitectural dainuie parca de cand lumea in centrul capitalei elene, pe o stanca la inaltimea de circa 80 de metri deasupra asezarii urbane.

A fost construit in timpul “secolului de aur” al lui Pericle (in secolul V i.Hr.) de catre un colectiv de arhitecti si sculptori, coordonat de faimosul Fidias, considerat cel mai mare sculptor grec.

Noul muzeu este o cladire uriasa aproape transparenta, cu multi pereti de geam, conceputa de arhitectul elvetian Bernard Tschumi. Urmeaza sa se deschida la inceputul lui 2008. Noua locatie ar fi trebuit sa fie gata pentru Jocurile Olimpice din 2004, dar au existat o serie de probleme birocratice si tehnice pana la semnarea contractului de constructie, pentru aproape 129 milioane de euro. Edificiul are trei niveluri si o inaltime de 23 de metri. Suprafata totala atinge 25.000 de metri patrati.

La ultimul etaj se afla o sala destinata pentru o friza orientala din Partenon, opera monumentala care se gaseste actualmente la British Museum din Londra, dar pe care Grecia o cere Marii Britanii de ani de zile. Aceasta a fost adusa de un aristocrat britanic in secolul XIX, cand Grecia se afla sub dominatie otomana (inainte de a-si obtine independenta).

Mutarea pretioaselor vestigii se face in scopul de a demonstra lumii ca se iau cele mai adecvate masuri pentru conservarea lor si, astfel, sa se obtina returnarea celor care nu se mai afla in patrimoniul national.

“Grecia va arata ca poate sa protejeze in cel mai bun mod monumentele sale si orice argumente contrare vor disparea”, a spus Liapis, facand aluzie la campania tarii sale pentru repatrierea frizei de la British Museum.
Potrivit calendarului pre­vazut, transferul ansamblului de vestigii trebuie sa se incheie in sase saptamani, in caz ca nu vor exista eventuale intarzieri cauzate de vremea nefavorabila.

Ministrul Liapis a subliniat ca, in caz de furtuna sau vanturi puternice, mutarea vestigiilor – care sunt unele din cele mai mari comori ale lumii antice – va fi intrerupta, deoarece securitatea lor este prioritara. Operatiunile de transport sunt supravegheate de zeci de arheologi si ingineri greci.

In total vor fi mutate 4.500 de artefacte – cele mai multe din secolele VI si V i.Hr. – din Partenon si dintr-un muzeu, mai mic, cu o vechime de 130 de ani, situat pe colina. Unele piese, care cantaresc 1-2 tone, sunt la prima mutare dupa 2.500 de ani. Grecia a incheiat o polita de asigurare de 400 milioane de euro pentru aceasta operatiune.

O citadela, simbol istoric

Acropolele ateniene reprezinta o legendara citadela asezata pe o colina stancoasa, care a influentat nu putine evenimente politice, sociale si culturale pe parcursul istoriei. Numele acestora provine de la doua cuvinte, “akra” si “polis”, care inseamna “oras inalt”, sau “punctul cel mai inalt al orasului”.

Ansamblul arhitectonic include palate si temple in stil doric si ionic. Cel mai important edificiu al Acropolei este Partenonul, un templu inchinat zeitei Atena Partenos, in care se afla imensa statuie a zeitei, cu o inaltime de circa 15 metri. In vremea Imperiului Bizantin, Partenonul a devenit biserica ortodoxa inchinata Sfintei Sofia.

In 1205, Acropolele redevin o fortareata si Partenonul, o biserica catolica. In secolul XV, cand turcii invadeaza Grecia, Partenonul devine moschee. In 1687, Atena e distrusa in parte, cand venetienii incercuiesc orasul si bombardeaza citadela pe care turcii o umplusera cu praf de pusca. Incepand din 1833 si pana azi, Acropolele au ramas ale grecilor (cu exceptia perioadei de ocupatie nazista).