Mă întreb pe ce ar trebui să mă focusez, ca și cadru didactic, mă întreb ce ar fi eficient acum, de făcut. Oamenii vor avea nevoie de suport în a se adapta și a se reinventa, tot timpul. Cred cu convingere că vremurile vor fi fulgerător de schimbătoare, adaptarea la mediu fiind una dintre marile provocări. Adaptarea la mediu și la schimbarea! Iar pentru aceste vremuri avem nevoie de reziliența psihologică și inteligența emoțională, cred că pe aceste două aspecte ar fi bine să ne focusăm!

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ, în câteva cuvinte…

Inteligența Emoțională reprezintă capacitatea de a conștientiza, controla și manifesta emoțiile personale, respectiv de a gestiona relațiile interpersonale într-un mod eficient și empatic.

• Autocunoașterea – Self-awareness – Înseamnă abilitatea de a recunoaște cu precizie emoțiile și sentimentele atunci când se întâmplă.
• Stăpânirea de sine – Self-management – Reprezintă abilitatea de a-ți folosi sentimentele într-un mod constructiv. Asta înseamnă să te lași ghidat de sentimentele pozitive pentru lucrurile care crezi tu că sunt importante pentru tine, sau pentru un interes mai înalt – umanitar. De asemenea, înseamnă să ai grijă la vocea critică interioară – pe care o avem toți – și să nu te lași controlat de ea.
• Conștiință sociala – Social awareness – Reprezintă capacitatea de a înțelege și simți emoțiile, gândurile, motivațiile persoanelor.
• Gestionarea relațiilor – Relationship management – Reprezintă capacitarea de a inspira și influența persoanele. De asemenea înseamnă înțelegerea status-quo-ul, necesitatea de a-l schimba, și puterea de a o face. Tot aici vorbim și despre gestionarea conflictelor – fie că sunt ele la serviciu, în familie sau în societate.

REZILIENȚA INDIVIDUALĂ, în câteva cuvinte…

Rezilienţa este o capacitate dinamică ce ne ajută să ne modelăm propria existenţă ȋn funcţie de ȋncercări și provocări.

Rezilienţa provine dintr-un cuvânt latin „resilio”, care se traduce prin „a ricoşa, a se întoarce, a ieşi în evidenţă”. Acest termen a fost preluat de psihologie şi se referă la persoanele care trec prin situaţii stresante, dar nu sunt afectate de acestea, din punct de vedere psihologic.

În secolul XX, termenul de rezilienţă apare ȋntr-o varietate de discipline relaţionate cu dezvoltarea umană, ȋncepând cu psihanaliza și continuând cu studiul asupra traumei, a stresului sau a psihopatologiei umane. Punctul comun al tuturor este observarea faptului că, ȋn situaţii similare cu același grad de adversitate, oamenii reacţionează ȋntr-un mod diferit. Suntem diferiți, traume integrate diferit, procese de adaptare diferite, emoții integrate diferit…

„Rezilienţa ȋnseamnă […] a răspunde eficient și adaptativ din punct de vedere emoţional și psihic, ȋntr-o situaţie ce se concretizează ȋntr-o reală ameninţare la siguranţa și integritatea ta fizică, emoţională sau psihică, cum ar fi ȋn cazul unor boli grave, a traumelor sau abuzurilor de orice fel. Vorbim despre rezilienţă atunci când reușim să ne adaptăm acestor situaţii și să trecem prin ele, trăindu-le, și nu peste ele, ascunzându-ne. Ca mai apoi, să ieșim din astfel de situații, poate mai plini de răni și cicatrici, dar capabili să mergem ȋnainte chiar și așa.”

Este bine de avut ȋn vedere atunci când vorbim despre rezilienţă, vorbim despre relaţia care se stabilește ȋntre două condiţii esenţiale:

• o ameninţare semnificativă pentru noi,
• capacitatea noastră bună de adaptare.

Georg Kormann, cercetător și sociolog german, spune despre un om rezilient, că poate fi comparat cu un boxer care ajunge la podea, este numărat, se ridică și apoi ȋși schimbă fundamental tactica. Se ridică, are o nouă tactică și crede în victorie! Cei care merg mai departe, nu se vor lăsa doborâţi, nu ȋși plâng de milă și se concentrează pe soluții și mai puţin pe problemă.

Ce putem face pentru a fi mai rezilienţi, mai puternici în faţa problemelor vieţii?

Un individ puternic se clădeşte într-un mod personalizat, ce are la bază suma tuturor interacţiunilor sale. Preocupările sale vor avea mereu o atenție asupra sa și ce este recomandat a avea în vedere, este chiar aici:

• Aveţi grijă de programul de viaţă, țineţi cont de faptul că un individ puternic este acela care îşi creează un cadru potrivit. Prin urmare, aveţi grijă la programul de odihnă, alimentaţie, sport, antrenament mental.
• Nevoia de control – Foarte mulţi oameni se consumă inutil încercând să schimbe comportamentul altor persoane, ceea ce le ia foarte mult din energia vitală. De asemenea, ei preiau foarte personal evenimente sau întâmplări ce nu pot fi controlate. Omul ar trebui să fie precum apa, indiferent de recipientul în care o pui, capătă forma acesteia.
• Învăţaţi să gândiţi rezolutiv. Indiferent de situaţia în care vă aflaţi, oricât de negre ar putea fi premisele viitoare, oferiţi-vă timp de gândire la soluţiile potrivite, într-un mod pozitiv.
• Transformaţi relaţiile cu ceilalţi în relaţii win-win. Relaţiile ce pot fi condiţionate pozitiv sunt cele care merită întreţinute şi lucrate.
• Scăpaţi de relaţiile toxice. Orice relaţie care vă face rău, în care aveţi mai mult de dat decât de primit, vă poate afecta echilibrul şi stima de sine.
• Scăpaţi de comportamentele toxice. Adicţia de alcool, droguri, jocuri de noroc, adrenalină sau oricare altă adicţie vă pot lua foarte mult din eficienţa de a gândi logic şi pragmatic, nemaivorbind de energia consumată în acţiuni ce nu vă aduc niciun beneficiu.

”Omului îi poate fi luat totul, dar nu și ultima dintre libertățile omenești: aceea de a-și alege atitudinea într-un anumit set de circumstanțe, de a-și alege propriul fel de a fi.” Viktor Frankl

Bibliografie:
Viktor Frankl, Omul in cautarea sensului vietii
Seligman Martin, 1991, Learned optimism
Ellis Albert, 1962, Reason and emotion in psychotherapy
Siegel Daniel, 2018, Mintea
Daniel Golleman, Inteligența emoțională
Dweck Carol, 2007, Mindset: The new psychology of success
Berndt Christina, 2003, Rezilienţa și managementul stresului

Puteți consulta mai multe articole pe această temă AICI.