Inspirat de masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, filmul reconstituie destinul unei comunități românești din Bucovina de Nord, masacrată în tentativa disperată de a-și găsi refugiu în fața ocupației sovietice.

Filmul ficționalizează mărturiile supraviețuitorilor, îmbinate cu fragmente de arhivă, și îi aduce în prim-plan pe doi dintre cei mai apreciați actori români, Coca Bloos și Mircea Andreescu, într-o poveste care dă viață unei file de istorie dureroasă, peste care s-a așternut tăcerea ani la rând, după ce sovieticii au interzis accesul în zonă, iar mai târziu aceasta a fost plantată cu pădure de molizi.

Mărturia unui supraviețuitor al masacrului (Mircea Andreescu), devine fundalul peste care se suprapun amintirile din Siberia ale soției sale (Coca Bloos), într-un joc de oglinzi care pune sub semnul întrebării noțiunea de adevăr istoric și revelează traume uitate cu consecințe, potențial devastatoare, în prezent.

Scenariul filmului este semnat de Tudor Giurgiu și Gabriel Gheorghe, imaginea este realizată de Toma Velio și Marius Panduru, montajul de Alex Pintică, iar muzica poartă semnătura Ștefan Panea și Florin Gorgos. Din distribuție fac parte Coca Bloos, Mircea Andreescu, Ionuț Caraș și Silva Helena Schmidt.

Despre provocările realizării filmului, regizorul Tudor Giurgiu a declarat într-un interviu pentru Zileșinopți.ro.

„Cea mai mare provocare când îți propui să te întorci mult în trecut e felul în care te uiți la trecut, cum te raportezi, azi, un cineast care vrea să spună o poveste se raportează inevitabil la un fapt istoric. Aici recunosc că am avut multe probleme legate și de faptul că e un teritoriu pe care nu-l cunosc. Nu am trăit în Moldova, sunt din Cluj și, inevitabil, mi-a fost foarte frică să fac o reconstituire de amploare, în care personajele să vorbească, să fie îmbrăcate ca atunci.

Mi s-a părut că există riscul de a ieși un produs kitsch sau de a face multiple compromisuri – acestea m-au îndepărtat de la gândul inițial și cred că e o provocare majoră azi să găsești un raport potrivit în ceea ce privește relația dintre individul de azi, cel care se uită la film, și istorie, cum faci să nu devină didactic demersul tău, cum faci totuși să aibă relevanță într-o societate care privește foarte mult spre viitor, nu spre trecut.

(…) Faptul că astăzi, la peste 80 de ani de evenimentele de la Fântâna Albă, avem în continuare un război la graniță, propaganda și dezinformarea sunt la cote maxime, toate astea, cumva, inevitabil, te duc cu gândul la faptul că oricând istoria se poate repeta și mi se pare că dacă nu ne întoarcem înapoi și nu încercăm să înțelegem niște mesaje pe care istoria ți le dă – vorbim aici strict de marele Imperiu Rus, de aspirațiile acestuia spre extindere, spre dominare, tipul ăsta de atitudine cu popoarele de primprejur și, până la urmă, felul brutal în care au anexat Basarabia, Bucovina de Nord – toate astea cred că sunt lecții pentru cei care vor să înțeleagă situația de azi”, a povestit regizorul.

Filmul a avut premiera la TIFF 2025, fiind apreciat pentru abordarea sa delicată și profundă a unui eveniment istoric sensibil. Regizorul Tudor Giurgiu, cunoscut și pentru documentarele și filmele sale care abordează evenimente istorice și personalități importante, cum ar fi „Libertate” și „Nasty”, lucrează în acest an la un documentar despre viața gimnastei Nadia Comăneci.

„Pădurea de molizi” poate fi vizionat începând de vineri, 10 octombrie, în toate cinematografele din țară. Pentru publicul din Timișoara, va avea loc o proiecție a filmului vineri, 17 octombrie, de la 18:30, la Cinema Victoria.