Schimbul de replici între primarul Nicolae Robu şi preşedintele PSD Timişoara, Sorin Grindeanu, continuă. După ce deputatul social-democrat l-a sfătuit pe Robu să lase calculele politice deoparte şi să se ocupe de oraş şi, mai ales, de stadiul şantierului Michelangelo, edilul-şef al Timişoarei răspunde pe contul său de Facebook că monitorizează stadiul lucrărilor chiar dacă este plecat în străinătate, iar „politrucii” nici nu pot bănui ce înseamnă o lucrare aşa de complexă.
Restricţii de trafic până la sfârşitul lunii iulie pe Mareşal Constantin Prezan din cauza unor lucrări de modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, realizate de Aquatim.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, susţine că ar fi putut da drumul circulaţiei maşinilor pe axa nord-sud a şantierului Michelangelo în campania electorală, însă a decis să nu se pripească, deoarece mai sunt încă multe lucruri de făcut.
Chiar dacă oficialii Primăriei Timişoara anunţau zilele trecute că în acest sfârşit de săptămână, chiar sâmbătă, ar putea fi redeschisă circulaţia în zona Michelangelo – Piaţa Leonardo da Vinci, dacă nu intervine nicio problemă, acest lucru nu se va întâmpla. Şi asta, din simplul motiv că mai este încă de lucru pe şantierul respectiv până ca traficul să poată fi reluat fără a încurca amenajările. Vedeţi imaginile aeriene surprinse vineri după-amiaza la Michelangelo!
S-a turnat asfalt, vremea este bună, muncitorii sunt pe şantier, reprezentanţii Primăriei Timişoara anunţă că sâmbătă va putea fi redeschisă parţial circulaţia în zona Michelangelo – Piaţa Leonardo da Vinci, peste pasaj. Asta, dacă nu intervine vreo situaţie neprevăzută de azi pe mâine, spune primarul Nicolae Robu.
Ştiri din Timiș
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș anunță deschiderea înscrierilor pentru cea de-a treia serie a cursului gratuit de Marketing Digital, organizat în cadrul proiectului ECOTECH – Integrarea competențelor ecologice și digitale pentru dezvoltare sustenabilă în Regiunea Vest și Regiunea Sud-Est.
Ştiri din Timiș
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Timiș s-a clasat pe locul al treilea la nivel național anul trecut, în ceea ce privește numărul persoanelor încadrate în muncă, cu 6.134 de persoane angajate, potrivit datelor oficiale. Pe primele două poziții se situează București, cu 15.135 de persoane, și Iași, care a depășit Timișul cu doar 244 de persoane.
Ştiri din Timiș
Lucrările de desprăfuire, spălare și restaurare a picturii au început sub semnul rugăciunii la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din cartierul Iosefin, unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult ale Timișoarei.
Ştiri din Timiș
ADVERTORIAL. La început de an, tot mai mulți oameni își propun să acorde mai multă atenție sănătății. Dincolo de dietă sau mișcare, sănătatea dentară rămâne una dintre cele mai eficiente investiții pe termen lung, cu impact direct asupra stării generale de bine. Specialiștii spun că nu este nevoie de schimbări radicale, ci de câteva obiceiuri corecte, aplicate consecvent.
Ştiri din Timiș
Consiliul Județean Timiș a aprobat, în ședința extraordinară de joi, 5 februarie, proiectul de hotărâre privind indicatorii tehnico-economici și devizul general pentru realizarea Centrului comunitar „Forum 01115”, un proiect pilot „New European Bauhaus”, care va fi construit în comuna Giroc, pe terenul fostei unități militare de la intrarea dinspre Timișoara.
Ştiri din Timiș
Consiliul Județean Timiș a anunțat astăzi, 5 februarie, recuperarea Vilei Internațional, cunoscută ca fosta casă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu de pe Loga nr. 48, într-un demers considerat un pas important pentru patrimoniul județului și al municipiului Timișoara, spune Alfred Simonis.
1
Ştiri din Timiș
Municipiul Lugoj găzduiește cea de-a VIII-a ediție a Festivalului – Concurs „Gelu Stan”, eveniment cultural de prestigiu, în memoria dirijorului, profesorului și muzicologului Gelu Stan, personalitate de anvergură a vieții muzicale timișene. Talentați și pasionați de folclorul autentic, tinerii soliști care s-au calificat în finala acestei prestigioase competiții muzicale provin din Banatul de munte și cel de pustă, din Sălaj, din Apuseni și din Ținutul Pădurenilor, din Romanații oltenești, din Mehedinți Gorj, Muntenia, Maramureșul istoric, Prahova și Țara Binișului.