În această săptămână am stat de vorbă cu tânărul actor Otniel Floruț, care a împărtășit din experiența sa și din personalitatea personajelor cărora le-a dat viață sau care l-au impresionat. El are și câteva sfaturi utile pentru tinerii actori în devenire.

Cum ai ales să faci actorie și ce studii ai urmat?

Țin minte că în copilărie ascultam împreună cu bunica și mătușa mea Radio România Cultural, unde seara era un spectacol radiofonic, iar sâmbăta era un maraton de momente teatrale. Ulterior, în perioada liceului am încercat să facem o trupă de teatru de amatori la Liceul de Arte „Sabin Păuța” din Reșița. În aceeași perioadă am fost premiat printre altele în cadrul unui concurs de creație (poezie în cazul meu). Premierea a avut loc la Sebeș în cadrul Festivalului Internațional Lucian Blaga, unde am avut ocazia să văd un recital de poezie și nu numai, susținut de un actor de la Sibiu care era acompaniat muzical de câteva instrumente. Acel moment a fost unul important pentru mine. M-a fascinat forța, energia și emoția care a învăluit acel recital prin participarea acestui actor. La finalul liceului singura variantă care îmi mai rămăsese dintre puținele pe care mi le doream a fost să aplic pentru admitere la Teatru – Artele spectacolului (Actorie). Am urmat trei ani de zile studiile de Licență ale Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara (perioada 2018-2021), iar în prezent sunt student al aceleiași facultăți (anul doi master).

Ce înseamnă actoria pentru tine?

Actoria pentru mine înseamnă foarte multe lucruri pe care le pot numi și probabil foarte multe pe care urmează să le descopăr, înțeleg. Actoria oferă posibilitatea unei întâlniri reale dintre actor și spectator într-un timp care e suspendat de realitatea cotidiană și într-un loc unde ne putem da măștile jos, putem pune în lumină subiecte sensibile, putem influența cursul unor evenimente sau atitudini nefaste viitorului societății.

Ce calități trebuie sa aibă cineva care vrea să devină actor?

Cred că în primul rând important rămâne jocul și disponibilitatea de a renunța pentru un moment la ceea ce credem despre noi în favoarea unei povești pe care o putem prezenta spectatorilor. Și aidoma oricărei meserii în teatru e nevoie de multă muncă și perseverență. Datele personale ale fiecăruia nu pot înlocui, sau nu pentru totdeauna, disciplina și pasiunea pentru domeniu.

Care sunt momentele sau reprezentațiile din cariera ta care te-au făcut mândru de ceea ce faci?

Voi folosi un citat aici: „Eu cred că un om este ceea ce își aduce aminte despre sine însuși. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta uneori oamenii sunt in aparență schimbători sau au umori diferite. De fiecare dată îți aduci aminte alte lucruri despre tine însuți”.

În mod cert, fiecare întâlnire cu un om valoros de teatru, fiecare spectacol din care am făcut parte au fost un punct semnificativ în ceea ce îmi doresc să devin. Și pentru a nu divaga voi menționa doar cel mai recent spectacol din care am avut ocazia să fac parte și anume BROS, regizat de Romeo Castellucci, spectacol care a deschis Anotimpurile FEST-FDR la Teatrul Național din Timișoara.

Care sunt actorii tăi preferați? Dar câteva reprezentanții la care ai participat?

Mereu e greu să aleg câteva nume în defavoarea altora. Voi menționa doar două nume care pentru mine înseamnă mult și anume: Javier Barem și Vlad Ivanov. Cât despre reprezentații, iconice pentru mine rămân Purgatorio, regizat de Marco Martinelli și Ermanna Montanari, Moby Dick în regia lui Stefano Tè, Richard al III-lea se interzice, semnat de Szikszai Rémusz, Faust și Metamorfoze montate de Silviu Purcărete… și lista ar putea continua. Voi menționa și spectacole care se joacă sau au fost jucate de curând și în care am avut ocazia să devin parte din distribuție Copiii nopții – regia Alexandru Weinberger-Bara, Îmblânzirea scorpiei – regia Radu Iacoban, și din nou BROS – regia Romeo Castellucii.

Ce sfaturi ai pentru tinerii care vor să devină actori?

Să vadă spectacole, să citească, să se joace, să muncească mult când e greu, să muncească mult când pare simplu și să aibă grijă de ei, unele greșeli pot afecta iremediabil corpul uman care pentru actor este instrument de lucru.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.