Ce studii ai făcut și cum ți-a venit ideea înființării Asociației „Colț de Banat”?

Am absolvit Facultatea de Drept din Timișoara, însă adevărata mea formare a venit din mediul ONG, care m-a modelat în profesionistul de astăzi. Totul a început în liceu, când m-am implicat în comunitatea din Timișoara prin „Consiliul Local al Tinerilor Timișoara”, unde am realizat proiecte pentru și alături de alți tineri liceeni. Această experiență m-a condus spre ELSA (The European Law Students’ Association), organizație pe care am reprezentat-o la nivel local, național și internațional. Acolo am învățat ce înseamnă munca într-un ONG la un nivel profesionist, punând bazele a ceea ce fac astăzi.

După o perioadă, m-am întors conjunctural în localitatea mea natală, Comloșu Mare, crezând că va fi o ședere temporară, pricinuită de familie. Însă, fiind o fire activă, am căutat oportunități de implicare. De data aceasta, m-a găsit oportunitatea pe mine și așa am ajuns să colaborez cu Asociația „Grup de Acțiune Locală Banat-Vest” (GAL Banat-Vest), unde am descoperit ce înseamnă să lucrezi efectiv într-un ONG. Experiența m-a surprins, deoarece până atunci asociam munca în astfel de organizații doar cu voluntariatul. Acolo am beneficiat de mentorat autentic, care m-a ajutat să-mi clarific direcția profesională.

În timpul pandemiei de COVID, într-o discuție cu familia Jakoby, prietenii mei apropiați, de care mă leagă amintiri încă din copilărie, a apărut ideea transformării proiectului „Hambarul cu Carte” într-o asociație. Așa s-a născut Asociația „Colț de Banat”, pe care o conduc astăzi cu mândrie ca președinte. Deși ideea nu a fost a mea, ea m-a motivat să rămân în Comloșu Mare și să contribui la dezvoltarea comunității prin proiecte care să aducă valoare atât prin asociație, cât și prin inițiative personale.

Cum se implică asociația în comunitate?

Asociația „Colț de Banat” contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității din Comloșu Mare, dar nu ne rezumăm doar la asta. „Colț” activează în partea de vest a județului Timiș prin proiecte în educație, dezvoltare durabilă, cultură, conservarea patrimoniului, turism sustenabil și antreprenoriat social. Misiunea noastră este dezvoltarea durabilă a comunităților rurale și mic-urbane în vederea creșterii calității vieții locuitorilor, a dezvoltării economice locale, a conservării și promovării patrimoniului natural și cultural, precum și a îmbunătățirii nivelului educațional și social.

În educație, unde practic 80% din eforturile noastre pleacă, fie că vorbim de resursă umană sau pecuniară, prin proiecte ca „Hambarul cu Carte” sau „LiterACT”, am oferit acces la lectură prin „ore de poveste” și ateliere de tip after-school pentru mai bine de 2.000 de elevi, implicând profesori și părinți. În acest moment, peste 70 de copii din Comloș beneficiază de un program unde au parte de activități de literație și numerație gândite de către profesioniști din educație, ce nu au neapărat legătură cu programa școlară, dar o suplinesc cu brio prin metodele de învățare. De asemenea, „Copii. Carte. Comunitate” aduce experiențe culturale și de învățare pentru mai bine de 100 de copii din mediul rural, concentrată într-o școală de vară pe care o vom organiza și în acest an în luna august.

Pentru dezvoltare durabilă și cultură, organizăm evenimente împreună cu singurul muzeu al presei din România, Muzeul Presei „Sever Bocu”, și Casa de Cultură a orașului Jimbolia, cu care avem o relație strânsă. Împreună, conservăm patrimoniul și promovăm turismul sustenabil prin tururi tematice precum „Stories on Wheels”, care aduc în prim-plan istoria mai puțin cunoscută și adesea uitată a Banatului.

În antreprenoriat social, inițiativele noastre încurajează implicarea localnicilor, promovarea producătorilor locali la mai toate evenimentele noastre, iar toate aceste demersuri s-au concretizat într-o cooperativă de producători locali, care reunește fermieri de subzistență din mai multe localități apropiate Comloșului și care reușește în aceste momente să-și vândă marfa în retailul mare.

Ce ne poți spune despre proiectul în derulare „Povești pe roți”?

„Povești pe roți” (sau „Stories on Wheels”) este un proiect de suflet, născut din convingerea că mobilitatea sustenabilă și patrimoniul local pot merge mână în mână atunci când există implicare civică și dorința de a aduce oamenii împreună. Totodată a fost gândit ca moment de pregătire pentru viitorul traseu de biciclete ce va străbate comunitățile prin care activăm. Proiectul propune o serie de ture tematice pe bicicletă, prin comunitățile din zona de frontieră româno-sârbă, cu opriri în puncte semnificative pentru istoria locală.

Fiecare tur spune o poveste: despre deportări, despre granițe, despre „micul trafic”, despre trecerile ilegale din perioada comunistă sau despre relațiile dintre vecini dincolo de frontieră. Sunt povești reale, spuse de oameni din comunitate, care ne ajută să înțelegem mai bine trecutul și să construim punți în prezent. Evenimentele nu sunt doar despre biciclete, ci și despre memorie colectivă, dialog intergenerațional și apartenență.

În același timp, proiectul promovează mersul pe bicicletă ca formă accesibilă de mișcare și ca instrument de redescoperire a locurilor în care trăim. Lucrăm cu voluntari, autorități locale, parteneri din Serbia, cu oameni ce vor să fie pregătiți ca în momentul în care „autostrada de biciclete” (Eurovelo – 13) ce va trece pe la noi prin zonă, să avem și ce împărtăși cu acei turiști ce se vor încumeta să o parcurgă. Este un proiect care, dincolo de componenta turistică și educativă, construiește empatie și încredere între oameni. Și cred că, în vremurile noastre, asta contează mai mult decât orice. Vinovați sunt cei ce-și uită istoria!

Ce povești interesante ai descoperit mergând pe teren?

Pe teren am descoperit cât de puternic este patrimoniul imaterial al zonei de frontieră și cât de multe povești încă nespuse circulă în comunități. Am aflat cum granița a modelat nu doar spațiul geografic, ci și mentalități, relații și forme de supraviețuire. De la deportări și treceri ilegale, până la micul trafic sau solidaritatea dintre vecini de-o parte și de alta a frontierei, toate aceste teme sunt vii în memoria locală. La finalul proiectului, ne propunem să selectăm și să publicăm cele mai relevante povești.

De la familii deportate în două rânduri, mai întâi în Rusia, apoi în Câmpia Bărăganului, până la oameni care au trecut ilegal granița în căutarea libertății sau a unui trai mai bun, aceste istorii reflectă traume colective și momente-cheie dintr-o perioadă adesea ignorată sau evitată în discursul public. Tocmai de aceea, consecințele acestor tăceri se resimt și astăzi, în felul în care ne raportăm la trecut, la graniță și la ororile trecutului.

De-a lungul timpului, ce alte cauze și proiecte ați mai susținut prin asociație?

De-a lungul timpului, Asociația „Colț de Banat” a susținut numeroase inițiative cu impact social, educațional și cultural în județul Timiș. Pe lângă proiectele deja menționate, ne place să ne definim prin acțiuni precum: realizarea unei hărți sociale a orașului Jimbolia în colaborare cu Ambasada Regatului Țărilor de Jos; formarea continuă a profesorilor prin sesiuni de training adaptate nevoilor reale din școli; dotarea cu cărți și mobilier a peste 20 de minibiblioteci în clasele primare din mediul rural; organizarea a numeroase ateliere de mediere culturală în muzee; expoziții tematice și conferințe regionale de educație, cu participarea unor cadre didactice din județ și a reprezentanților diasporei academice sau ai comunităților educaționale de excelență.

Am susținut, de asemenea, programe de dezvoltare personală pentru adolescenți și tineri, precum „Bazele adolescentului” și proiectul „Team4Teen” și am colaborat cu echipa curatorială a programului „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023” și lista ar putea continua.

Ce mai urmează?

Pentru „Colț”, urmează o etapă de consolidare și asumare a unor pași curajoși înainte. Ne pregătim să dezvoltăm două inițiative majore: un HUB educațional la Jimbolia, gândit ca un spațiu dedicat învățării non-formale, culturii și inițiativelor civice, și un centru educațional permanent la Comloșu Mare, un loc de tip „școală alternativă” care să ofere acces real la educație de calitate în mediul rural. E un pas firesc în evoluția noastră.

Ce ar trebui să aibă în vedere un tânăr când își alege viitoarea meserie?

Alegerea unei meserii este o decizie complexă, iar tinerii de astăzi nu ar trebui să se limiteze la clișee precum „urmează-ți pasiunea” sau „alege o meserie bănoasă”. Cred cu tărie că lumea actuală are nevoie de oameni originali, care să-și practice meseria cu dedicare, indiferent de domeniu. Provocarea nu este doar să alegi o meserie pe care o stăpânești acum, ci să te pregătești pentru viitor, dezvoltând un set de competențe care să te ajute să te adaptezi într-o lume în continuă schimbare.

Cred în învățarea continuă și în dezvoltarea unei capacități de a rămâne relevant pentru generațiile ce vin. Fii autentic, curios și pregătit să evoluezi constant, indiferent ce meserie alegi. Dacă nu a faci tu, probabil o va face altul.

În final, sfatul meu este să privești meseria ca pe o călătorie, nu ca pe o destinație fixă. Fii curios, experimentează și construiește-ți un set de abilități care să te facă pregătit pentru viitor, indiferent ce aduce el!

 

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.