Fascinată de chimie, aceasta a ales să devină medic de laborator. Creațiile soutache realizate de Alina Emandi sunt purtate de cliente din toată lumea. Soutache este o tehnică de creare a bijuteriilor textile cu ajutorul unui șnur. De asemenea, aceasta iubește dansul pe care l-a și practicat câțiva ani.

Meseria de bază, cea de medic de laborator, cum ți-ai ales-o?

M-a convins o prietenă, pe care o știam din rezidențiat, să aleg specialitatea medicină de laborator și am cumpănit bine, având în vedere că în liceu mi-a plăcut mult chimia organică și am fost fascinată de această materie. În momentul în care am început să învăț pentru admiterea în rezidențiat, am simțit o mare încântare descifrând reacțiile chimice din metabolismele lipidic, protidic și glucidic ale corpului uman. Organismul nostru este extrem de complex și are o putere de autovindecare, de reparare, fantastică.

Cât de greu a fost parcursul până ai ajuns medic primar?

A fost un parcurs foarte lung, pe care, dacă aș da timpul înapoi, nu l-aș mai alege. Aș alege în schimb profesia de informatician, pentru că mi-au plăcut foarte mult matematica și informatica. A fost un parcurs anevoios, cu multe suișuri și coborâșuri, multe dimineți în care mă trezeam cu dureri de stomac din pricina examenelor foarte grele din facultate și rezidențiat. A fost un parcurs cu multe sacrificii: personale și financiare.

Cred însă cu tărie că suntem suma alegerilor pe care le-am făcut de-a lungul vieții. Și cred că acesta a fost drumul meu. Ce mă împlinește foarte tare în prezent este relația interumană și profesională pe care o am cu colegele mele. Faptul că fiecare dintre noi recunoaște atunci când greșește, faptul că ne respectăm foarte mult una pe cealaltă, faptul că avem mare încredere una în cealaltă este extrem de important pentru mine și mă face să mă simt foarte confortabilă la locul de muncă.

Sunt foarte recunoscătoare pentru ceea ce trăiesc în prezent, din punct de vedere profesional.

Cum a apărut soutache în viața ta și ce presupune această tehnică?

Soutache este o tehnică de creare a bijuteriilor textile cu ajutorul unui șnur, care în secolul al XIX-lea a fost folosit la decorarea draperiilor și a uniformelor militare. Acest șnur se coase și se lipește cu mărgeluțe, cu cristale Swarovski, pietre semiprețioase, metal, sticlă și așa mai departe. Spatele bijuteriilor este acoperit cu piele naturală. Spun frecvent că soutache-ul m-a ales pe mine, nu eu pe el.

A venit în viața mea exact când aveam nevoie să mă exprim prin culori. Toată viața mea se învârte în jurul culorilor: am nevoie de culoare dimineața când mă trezesc, am nevoie de culoare în hainele pe care aleg să le îmbrac în cursul zilei, am nevoie de culoare în farfurie, am nevoie de culoare atunci când ies din oraș și mă bucur de aerul curat de munte, am nevoie de culoare în fotografiile pe care iubesc atât de tare să le fac, în natură, am nevoie de culoare în fiecare moment al vieții mele.

Care sunt provocările atunci când realizezi bijuterii soutache și în ce țări ți le poartă clientele?

Am lucrat sute de piese pe comandă, pe care le-am trimis în multe țări ale lumii: Israel, Canada, Franța, Olanda, Germania, SUA etc. Dintre toate piesele lucrate, am păstrat pentru mine doar două coliere și o pereche de cercei. Provocările sunt legate de faptul că nailonul cu care cos se rupe și se înnoadă frecvent. Î

n rest, există doar dragul cu care lucrez. Foarte mare-i dragul ăsta. Este, de fapt, o formă de joacă sau o formă de meditație, poți s-o iei cum vrei. Sau ambele, deopotrivă. Uit chiar să și mănânc, uneori, atunci când creez bijuterii.

Totul se transformă în jurul meu și intru într-o energie aparte, într-o energie creatoare, care ne împlinește pe noi, femeile. Cred că fiecare femeie are nevoie să creeze și ar fi benefic să creeze, pentru a-și amplifica energia feminină.

Ce trebuie să aibă în vedere un tânăr atunci când își alege profesia?

Să fie atent la ce anume ar putea să facă ore în șir, fără să simtă oboseală fizică. Atunci când muncești și o faci cu foarte mare drag, nu simți că muncești. Munca îți aduce foarte multă bucurie. Mi se pare foarte important modul cum te raportezi la profesia ta.

Dacă o consideri doar un mijloc de a face bani sau dacă o consideri o modalitate de-a-ți bucura inima. Dacă pui preț pe relațiile profesionale cu colegii și dorești să le îmbunătățești și să le crești sau dacă mergi la lucru fără să-ți pese cum relaționezi. Cunosc oameni din ambele categorii.

Mergi des în călătorii și drumeții. Care e marele câștig al acestora?

În vârf de munte este o cu totul altă lume: este liniște, aer curat, o senzație de libertate, kilometrii parcurși descarcă multe endorfine în corp. Călătoriile mi-au deschis mintea și m-au făcut mult mai tolerantă cu diversitatea umană. Mi-am dorit să văd lumea din copilărie, cred că m-am născut cu dorința asta. Pe măsură ce călătoresc mai mult, îmi doresc să văd din ce în ce mai multe locuri noi.

Consider că aș avea nevoie de trei vieți, să pot să văd tot ceea ce mi-ar bucura ochii și mintea. Viața este un mare dar și timpul nostru pe pământ este limitat. Călătoriile mi-au deschis mintea, așa cum n-a făcut-o nicio altă întâmplare a vieții mele.

Ce alte pasiuni mai ai?

Dansul sportiv, poezia, gătitul și fotografia. Am practicat dansul sportiv de la 36 la 40 de ani și a fost una dintre cele mai frumoase perioade ale vieții mele. Poezie am scris în copilărie și adolescență, a fost forma mea de exprimare a creativității din perioada aceea. Gătesc cu mare, mare încântare și cu aceeași mare, mare încântare îmi place să aranjez bucatele pe farfurie. Consider că fiecare femeie care gătește înfăptuiește un proces de creație.

Fotografia este o pasiune relativ recentă. Nu sunt fotograf profesionist și probabil că nu voi fi niciodată, dar ador să surprind în imagini ceea ce-mi desfată ochii. Este atât de multă culoare în jurul nostru și atât de multă frumusețe, trebuie doar să fim deschiși spre a o primi în inimile noastre!

 

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.