La iniţiativa primăriei, după reprezentanţii universităţilor şi liderii partidelor politice, şi conducătorii instituţiilor de cultură din Timişoara au semnat, marţi, o declaraţie de susţinere a candidaturii oraşului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, un pas necesar la dosarul de candidatură.
Oamenii de cultură se declară încrezători în şansa Timişoarei. Directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Coriolan Gârboni, preconizează că lupta cea mare se va da între Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi până la urmă, fiecare dintre municipii cu atuurile sale. Ceea ce a evidenţiat însă Gârboni este faptul că alţi competitori se bucură de o susţinere mai mare de la Bucureşti.
„Eu cred că luptă se va da între cele trei mari orașe: Timișoara, Cluj și Iași. Sper să fie asta și ordinea finală. Iașiul este agreat de către guvernanți, nu am prea înțeles de ce, iar Cluj are mass-media foarte tare, ei au o mulțime de televiziuni locale care sunt pe cablu. Eu cred că vom învinge”, s-a arătat încrezător Gârboni.
Directorul filarmonicii a sesizat şi faptul că alte oraşe au început… să copieze Timişoara.
„Din câte am înțeles eu, bugetul Craiovei este undeva la 150 de milioane de euro pe an, sub jumătate față de Timișoara. Am făcut un calcul, pentru că la început și eu m-am speriat când am aflat că ei au dat asociației lor 15% din bugetul orașului pentru cultură. Dar 15% din cât dau ei e mai puțin decât da Timișoara la oră actuală. Noi dăm în jur de 10%. Problema este că ei nu au experiența unor evenimente, din cauza asta au încercat să imite multe evenimente pe care le-am făcut noi – cum ar fi ieșirile în stradă ale filarmonicii și altele. E foarte bine, și Brașovul ne imită. Eu mă bucur că ei fac asta, e dreptul lor. Problemă cu cei din Craiova este că au un sprijin foarte puternic de la București. Acum vor să-și construiască stadion, deși nu au echipă, au primit bani de la Ministerul Culturii, numai pentru un festival, în jur de 100.000 de euro. Noi nu am primit nici măcar cei 50.000 de lei ceruți pentru Festivalul Timișoara Muzicală…”, a adăugat Gârboni.
El le-a propus autorităţilor şi reprezentanţilor Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană să conceapă un formular de adeziune special, pentru că sunt multe personalităţi care ar putea susţine candidatura oraşului în nume propriu, şi nu ca reprezentanţi ai unor instituţii.
Scriitoarea Adriana Babeţi crede că Timişoara are o şansă reală să îşi adjudece titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru că are marele avantaj al diversităţii, dar spune că este nevoie de acţiuni de anvergură.
„Timişoara are toate şansele. În primul rând este o configuraţie aparte, din punct de vedere al structurii extrem de diverse, cu repercusiuni în planul diversităţii culturale. Cele 26 de etnii, grupuri etnice, care se manifestă în aproape tot atâtea limbi, în forme de expresie culturală explicite, la vedere, nu sunt la îndemâna oricărui oraş, fie el de şi prestigiu, Iaşiului sau Clujului. Chiar ne-am duelat recent, la Bucureşti, cu un vajnic reprezentant al Iaşiului care ne-a retezat-o scurt cu câţi ani are universitatea noastră – am zis 70, dar suntem pe locul 10, pe locul 2, în clasamente internaţionale. S-a decepţionat puţin cu cei 100 şi ceva de ani ai Universităţii Cuza… Mai avem de lucrat la punerea în operă a acestui potenţial prin acţiuni de anvergură mare”, a concluzionat Babeţi.
Semnatarii declaraţiei de susţinere, directori de teatre, muzee, centre culturale şi alte instituţii, consideră că Timișoara, municipiu prin excelenţă al diversității – culturale, etnice, religioase, ideologice etc. -, dar în egală măsură al toleranței și solidarității, „întrunește toate cerințele pentru a fi o excelentă Capitală Europeană a Culturii în 2021″.
Citiți principiile noastre de moderare aici!