Miercuri 14 ianuarie, și joi, 15 ianuarie, de la ora 17:00, Amfiteatrul ICAM al Universității de Vest din Timișoara, aflat pe strada Oituz 4, va găzdui trei conferințe susținute de unul dintre cei mai respectați cercetători europeni, prof. dr. Boris Kavur de la Universitatea Primorska din Koper, Slovenia.

Boris Kavur propune nu atât discuții despre locații, ci despre oameni, despre cum au trăit, ce au prețuit și cum și-au construit identitatea. De la orașe fortificate pe insule adriatice, la cimitire care ne arată cât de creativi erau oamenii, și până la puterea vinului, conferințele sale pezintă o hartă surprinzător de actuală a Europei de acum câteva mii de ani.

Prima oprire este Osor („Osor – Beyond the Myth in the Northern Adriatic”/„Osor – Dincolo de mit în Nordul Adriaticii”), un oraș așezat pe o fâșie de pământ dintre insulele Cres și Lošinj, un loc ales nu întâmplător, ci pentru controlul unei treceri strategice. Acolo, în morminte, arheologii au descoperit chihlimbar, mărgele de sticlă, vase metalice și podoabe care vorbesc despre elite, comerț la distanță și o societate mult mai sofisticată decât ne imaginăm. Zidurile orașului, încă vizibile, sunt semnul unei ambiții politice și economice care a făcut din Osor un centru major al regiunii între secolele XI și II î.Hr.

A doua poveste vine din Slovenia de Est, dintr-un loc numit Zavrč („Zavrč – Communities of the Dead, Societies of the Living in the Late Bronze Age”/„Zavrč – Comunități ale morților, societăți ale viilor în epoca bronzului târziu”). Aici se află o necropolă din Epoca Bronzului târziu care uimește nu doar prin numărul mare de morminte, ci și prin diversitatea lor. Morminte extrem de bogate stau alături de altele modeste, într-o așezare care sfidează aproape toate tiparele cunoscute pentru acea perioadă. Formele și decorațiile vaselor ceramice, ritualurile de incinerare și distribuția spațială a mormintelor dezvăluie o societate aflată într-o continuă schimbare, conectată la un flux mai larg de idei, bunuri și influențe.

 

A treia conferință aduce în scenă lumea celților și relația lor cu sudul antic, cu Grecia și Macedonia („Celts and the «South» – Party all the time?”/„Celții și «Sudul». Petrecere non-stop?”). Vasele de băut descoperite în Bazinul Panonic, de la Belgrad până în Banatul românesc, sunt mai mult decât simple importuri exotice – sunt simboluri ale puterii și prestigiului. Vinul, mesele rituale și obiectele care le însoțeau erau părți esențiale ale vieții sociale și politice. Elita celtică nu doar că a adoptat aceste modele, ci le-a folosit pentru a-și construi statutul și autoritatea. Este o poveste despre cum ideile circulă la fel de intens ca mărfurile și despre cum cultura se transmite uneori printr-un pahar ridicat la momentul potrivit.

În spatele acestor povești din trecutul Europei se află un cercetător cu o carieră impresionantă. Boris Kavur este profesor de arheologie și artă la Universitatea din Primorska și unul dintre specialiștii care au contribuit decisiv la înțelegerea preistoriei Europei de Sud-Est. A fost cercetător invitat la Oxford și Cracovia, a predat la universități din Rijeka, Sarajevo, Skopje, Praga, Budapesta, Alba Iulia și Cluj-Napoca, iar lucrările sale sunt citate și discutate în comunitățile științifice din întreaga lume.