Dacă mirosul de pâine proaspăt scoasă din cuptor vă aduce aminte de copilărie și de zilele tihnite, de ce să nu faceți un pas și mai mare în trecut? Vineri, 21 martie, de la ora 11, în Sala Mică a Muzeului Satului Bănățean din Timișoara, sunteți așteptați la expoziția „Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia”, pentru a descoperi cum își făceau dacii pâinea și ce loc ocupa acest aliment esențial în viața lor de zi cu zi.

Înainte de cuptoarele electric, aparatele de făcut pâine, făina fără gluten și semințele exotice, dacii frământau aluatul cu mâinile goale, folosind grâne cultivate de ei și pietre de moară rudimentare. Expoziția aduce laolaltă istorie, arheologie și povești despre un proces care a rămas, în esență, același de mii de ani: grâul devine făină, făina devine aluat, iar aluatul devine pâine.

„Pentru mulți dintre noi, pâinea este astăzi alimentul pe care îl folosim cel mai des pentru a susține șunca, salamul sau cașcavalul în sandvișul nostru. Însă o astfel de percepție este foarte diferită față de cea a oamenilor care au trăit chiar și cu câteva generații în urmă. Putem spune că, pe parcursul mai multor milenii din istoria omenirii, pâinea a reprezentat unul dintre produsele cele mai importante în alimentație”, spun organizatorii, Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și Universitatea de Vest din Timișoara.

În mod cert pâinea a rămas un aliment de bază, dar puțini oameni se mai gândesc la originile ei și la impactul profund pe care l-a avut asupra dezvoltării societății. În trecut, procesul de preparare a pâinii era încărcat de tradiții, dar și de importanță economică și socială.

„Multe dintre luptele pentru existență, războaiele de succesiune și răsturnarea unor guverne au fost evenimente care mărturisesc despre importanța istorică și culturală a acestui aliment și care demonstrează că pâinea influențează adeseori puterea. În același timp, pâinea stimulează inovații tehnologice.

În legătură cu pâinea au fost înregistrate probleme de sănătate, sociale, chiar și tulburări ale societăților. Când vorbim despre pâine avem în față imaginea unor secvențe diverse ale vieții comunităților umane. Ne referim, cum e și firesc, deopotrivă la agricultură, consum, politică și relații sociale, care sunt toate legate strâns de producția pâinii.

A fost și încă este deosebit de importantă pentru viața de zi cu zi, încât lipsa ori, dimpotrivă, abundența poate să afecteze și chiar a afectat istoria unor regate și imperii. În același timp, poate să fie considerată a fi un indicator al nivelului de trai, precum și al statutului în cadrul multor societăți. Se poate spune, deci, că pâinea a fost unul dintre catalizatorii dezvoltării societății umane”, povestesc organizatorii.

Expoziția „Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia” combină analiza arheologică a vestigiilor dacice cu tradițiile etnografice din zonele rurale românești. Astfel, dacă veți participa, veți putea înțelege cum a evoluat procesul de preparare a pâinii de-a lungul secolelor, dar și modul în care mecanizarea agriculturii și schimbările sociale au influențat-o.