Bienala Timișoreană de Arhitectură are loc din doi în doi ani în orașul nostru. Anul acesta, Beta 2022 cuprinde 22 de kilometri de traseu urban, 11 cartiere din Timișoara și 140 de lucrări de artă și arhitectură din toată lumea.
Beta 2022: orașul e al tuturor
Alexandra Trofin, coordonatoarea Beta 2022, a precizat, marți, că titlul ales pentru anul acesta este „Orașul e un bun comun”.
Din 23 septembrie și până în 23 octombrie, bienala aduce publicului diverse formate de evenimente, nu numai clasice, ci și experimentale: conferințe și dezbateri, workshop-uri, tururi ghidate, expoziții, seri de cinema și lansări de carte. Programul complet poate fi accesat AICI.
„Orașul ne privește pe toți și cu toții putem contribui la felul în care orașul arată, la felul în care ne manifestăm în el. Nu este doar o obligație, ci și o responsabilitate pe care o avem față de oraș. Beta este un proiect cultual al Ordinului Arhitecților din România, filiala Timiș, co-organizat împreună cu Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. Ne-am propus să facem o Bienală care să încurajeze cetățenii să fie activi și participativi tocmai pentru că ne aflăm în prag de Capitală Culturală”, a precizat Alexandra Trofin, coordonatoarea Beta 2022.
La rândul lui, Daniel Tellman, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Timiș, a spus că este important ca toți cetățenii unui oraș să aibă opinii.
„Cred că este important ca toți cei care conviețuim în oraș să avem o opinie și un punct de vedere și îi salut pe toți care se implică gândindu-se la ce aduce cu sine implicarea civică, înțelegerea artei și dialogul constructiv”, a declarat Daniel Tellman.
Celebra dungă galbenă
De asemenea, arhitectul Daniel Tudor Munteanu, curator al Beta 2022, stabilit în Suceava, a spus că acesta este un eveniment major pentru lumea arhitecturii din România. El s-a referit și la binecunoscuta linie galbenă, folosită pentru a promova evenimentul, care, în egală măsură, a stârnit interesul dar a și contrariat multă lume.
„Am dorit să expunem orașul așa cum este cu toate particularitățile lui, cu toate aspectele mai cunoscute, mai inedite, cu tot ceea ce conține un oraș. Și atunci, în loc să folosim o hartă clasică, am trasat această linie galbenă prin tot orașul cu o vopsea specială care, conform specificațiilor producătorului, se va duce odată cu ploile toamnei. Dar urmărind această linie galbenă oricine va putea întâlni această expoziție”, a explicat arhitectul Daniel Tudor Munteanu, curator al Beta 2022.
Întrebat de ce consideră că subiectul a stârnit controverse și ce va face în cazul în care linia galbenă nu va fi înlăturată de ploaie, acesta ne-a spus că vopseaua a început să dispară în anumite zone.
„Controversa a fost asumată prin simplul fapt că nu am anunțat dinaintea de-a se face, ci a fost făcută și abia după o săptămână, exact în ziua vernisajului, s-a menționat oficial că această linie face parte din Bienala de Arhitectură. Am ales cu mare atenție tipul de vopsea. Este o vopsea performantă, o vopsea pe bază de apă și după testele pe care le-am făcut, prin acțiunea efectivă a pașilor oamenilor și a ploilor această linie se va duce. Nu este un vandalism asupra orașului și nu este o lucrare care să-și dorească să fie permanentă. Mai ales a început să dispară acolo unde există pietoni”, a spus Daniel Tudor Munteanu.
Covorul din monede
Lucrările și instalațiile de artă prezentate în cadrul Bienalei de Arhitectură stârnesc interes, curiozitate, dar și… dorința de a fi luate acasă. Astfel, câteva au fost sustrase de pe domeniul public, cum este și cazul covorului realizat din monede.
„Nu aș spune furate, ci împrumutate, colecționate. Fără a pune un cordon roșu pe care să scrie «Nu atingeți», din contră, îndemnăm oamenii să se apropie, unele lucrări dispar chiar înainte să vină fotograful Beta să le fotografieze ceea ce ne creează dificultăți pe viitor pentru al doilea catalog al expoziției pe care îl vom edita anul viitor. Da, unele dispar, altele sunt vandalizate. Covorul a atras atenția pentru că a dispărut în 12 ore din momentul în care a fost instalat. Cumva ne-am asumat chestiunea aceasta de la început și i-am rugat pe cei din oraș să aibă milă și măcar până la finalul expoziției, în 23 octombrie, să lase aceste lucrări să poată fi văzute. Dar nu depunem plângere la Poliție”, a afirmat arhitectul Daniel Tudor Munteanu, curator al Beta 2022.
Balansoarul roz
Viralul balansoar roz, care i-a uluit pe foarte mulți timișoreni, aceștia considerând că este montat greșit, ceea ce i-a determinat să apostrofeze în mediul on-line Primăria Timișoara, îi aparține unui arhitect și profesor american. Instalația a fost montată inițial la granița dintre SUA și Mexic
„Este o lucrare despre granițe și despre colaborare. Gardul este unul dintre acei pereți metaforici. Acești pereți sunt ai proprietății, ai proprietății intelectuale, pereți și ziduri care ne modelează modul de a privi spațiul, modul de a comunica. Acel gard marchează limita dintre spațiul public și spațiul privat care aparține Politehnicii. În SUA, lucrarea respectivă a fost făcută la o graniță cu Mexic, unde o porțiune de graniță era marcată printr-un gard transparent, astfel că a putut fi făcută de o parte și de alta această lucrare și copiii din Statele Unite și din Mexic au putut să colaboreze. Balansoarul nu poate fi folosit de unul singur. Este o lucrare neconvențională”, a mai explicat arhitectul Daniel Tudor Munteanu, curator al Beta 2022.
Pe aceeași temă:
FOTO. 11 cartiere din Timișoara, evidențiate prin Bienala Timișoreană de Arhitectură Beta 2022
Trimite articolul
X
Darius says: Ce bataie de joc… Daca murdaream eu domeniul public riscam amenda. Astia autointitulati artisti sifoneaza bani si isi dau aere de fini la suflet fara sa ii ia la intrebari cineva. Pe mizeriile alea numite instalatii artistice se pot arunca bani pe apa sambetei, dar de plangeam ca nu avem pentru iluminat.
-
ai auzit de autorizatie says:
daca iti luai autorizatie sa murdaresti domeniul public nu iti luai amenda, nu fi itiod!
gogu 
Ionion says: Arhitecții din ziua de azi sunt niște ratați, cum sa faci asa porcării? Nu se compara cu Leonardo da Vinci, Le Corbusier sau cu Duiliu Marcu, dacă vreți și de la noi.
Dacu says: Daca vreti implicare, comunitate nu as merge pe conferinte, discutii, workshopuri si alte asemenea.
Astea sunt doar ca sa se perie intre ei cei care oricum participa, sunt implicati, si nu prea atrag public real, neimplicat.
In plus eu personal sunt satul de vorba si de ascultat pe altii si de contrat unii cu altii (adica ori ne periem, ori ne contram).
Eu as merge pe alta abordare, veche, clasica si dovedita: claca.
Scoate-i domle la lucru, impreuna, gasim noi ceva, oricand.
De exemplu daramati o casa, ceva din Traian, daramanti ce nu e locuit acolo si in paragina de 30 de ani. Propritarul – daca exista – n-are bani sa demoleze, ca costa, si nu cred ca comenteaza.
Bine, poti sa te acoperi inainte, dai ceva hotarare ca ai obligatia sa demolezi daca e focar de infectie, etc si anul viior se poate face deja festival de demolat.
Fiecare sa vina cu ce echipamente are. Radeti Traianul.
mda, asta ar trebui sa faca Ordinul Arhitectilor – sa zica ca – stop joc – n-are rost sa mai incerce nimic acolo, pana nu se demoleaza toate gunoaiele de cladiri parasite de acolo – si abia apoi are rost sa ne gandim ce sa facem.
anonim cultural says: Mi se pare destul de patetica editia asta a BETA.
Ideea cu linia galbena e copiata, la fel si cea cu balansoarul. Unele dintre lucrarile din spatiul public au fost finalizate la 2 saptamani de la deschiderea bienalei.
meh says: Daca o bienala de arhitectura cu profesori universitari, arhitecti, si o facultate plina cu studenti in spate nu pot colabora cu succes, avand si finantare, practic (bugetul asigurat), atunci nu are sens sa mai avem asteptari de la nimeni.