Articolul de mai jos a apărut în Almanahul Agenda 2025. Dacă v-a plăcut, puteți citi materiale asemănătoare în Almanahul Agenda 2026, pe care îl găsiți la tutungeriile Tabac Xpress, dar și la sediul redacției noastre. Puteți accesa lista punctelor de difuzare AICI.

Acest fenomen a captivat imaginaţia localnicilor şi a turiştilor deopotrivă, fiind adesea învăluit într-o aură de mit şi mister. Deşi fenomenul poate părea supranatural, există explicaţii ştiinţifice pentru „pietrele care plâng”.

Cauzele fenomenului

Structura rocilor:

• Porozitatea: Multe dintre pietrele care „plâng” sunt formate din materiale poroase precum calcarul, gresia sau tuful vulcanic. Aceste tipuri de roci au o structură internă cu multe goluri şi canale mici care pot absorbi apa.
• Absorbţia şi eliberarea apei: Când plouă sau când umiditatea este ridicată, rocile absorb apa. Atunci când temperatura creşte sau umiditatea scade, apa este eliberată lent sub formă de picături care se adună pe suprafaţa rocii, dând impresia că roca „plânge”.

Schimbările de temperatură:

• Zi şi noapte: Diferenţele de temperatură dintre zi şi noapte joacă un rol crucial. Ziua, rocile se încălzesc, iar apa din interior se transformă în vapori şi se condensează pe suprafaţa rece a rocii, formând picături de apă. Noaptea, când temperatura scade, apa acumulată pe suprafaţă poate fi reabsorbită sau poate să se evapore treptat.
• Sezoane: În timpul verii, când umiditatea este ridicată şi temperaturile fluctuează considerabil, fenomenul este mai pronunţat.

Semnificaţia culturală

Legende şi Mituri:

• Spiritualitate: În cultura japoneză, pietrele plângătoare sunt adesea văzute ca fiind legate de spirite sau de zeităţi locale. Se spune că aceste pietre exprimă emoţiile naturii sau ale spiritelor care locuiesc în ele.
• Poveşti locale: Există diverse poveşti şi legende care explică fenomenul. De exemplu, unele dintre ele spun că pietrele plâng pentru a exprima durerea pierderii sau a evenimentelor tragice din trecutul locului.

Simbolism:

• Reflecţia emoţiilor: Pietrele care plâng sunt adesea văzute ca un simbol al emoţiilor umane. Ele sunt considerate manifestări fizice ale sentimentelor profunde, cum ar fi tristeţea sau melancolia.
• Conexiunea cu natura: Fenomenul subliniază legătura strânsă dintre om şi natură în cultura japoneză, evidenţiind cum natura poate reflecta şi amplifica emoţiile umane.

Atracţie turistică

Observarea pietrelor:

• Parcul Natural Kuju: Acest parc din Oita este una dintre locaţiile cele mai cunoscute unde poate fi observat fenomenul. Vizitatorii pot explora traseele de drumeţie şi se pot bucura de peisajele pitoreşti.
• Alte locaţii: Fenomenul poate fi observat şi în alte regiuni muntoase şi parcuri naturale din Japonia, fiecare cu propriile particularităţi şi atracţii.

Mulţi turişti vin să fotografieze pietrele plângătoare şi să observe fenomenul în timp real. Este o experienţă fascinantă şi educativă, care atrage iubitorii de natură şi de fenomene naturale neobişnuite.

Mai mult, diverse tururi şi excursii sunt organizate pentru a educa publicul despre cauzele şi semnificaţiile fenomenului. Aceste tururi includ adesea ghizi locali care explică atât aspectele ştiinţifice, cât şi cele culturale.

Pietrele care plâng reprezintă un fenomen natural extraordinar care combină geologia, climatologia şi cultura într-un mod unic. Ele nu numai că atrag turişti şi cercetători din întreaga lume, dar şi îmbogăţesc tradiţiile şi miturile locale, oferind o perspectivă profundă asupra legăturii dintre om şi natură.

Această combinaţie de ştiinţă şi misticism face ca fenomenul să fie cu adevărat special şi memorabil pentru toţi cei care au ocazia să îl observe.