Statutul de metropolă ar putea fi atins organic în câțiva ani, dacă trendul ascendent pe care se află Timișoara și Aradul va continua și în viitor și chiar în ciuda faptului că recentele guverne s-au concentrat pe ajutorarea zonelor sărace din țară în loc să investească în „motoarele economice” din interior curburii Carpaților.

Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, după anul 2000, Timișoara a devenit orașul cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de aproape patru ori. Bineînțeles, asta nu înseamnă că Timișoara poate concura în acest moment din punct de vedere economic cu marile orașe din Europa, însă are toate premisele necesare pentru ca, alături de Arad, să devină o forță în regiune. Iar acest lucru se va întâmpla atunci când acest pol format din cele două orașe va depăși un milion de locuitori și doar printr-o mai bună conectare la toate nivelurile a celor două orașe.

De altfel, polul Timișoara-Arad este și singurul din România care poate aspira spre o populație de peste un milion de locuitori, având în vedere datele statistice. Astfel, în perioada 2001-2011, Timișoara a fost orașul din România care a atras cea mai mare migrație, în afara Bucureștiului. Pe locul doi se află Cluj. Însă municipiul din Transilvania este, potrivit unui sondaj realizat pe un număr de 1.250 de persoane și prezentat în cadrul aceluiași studiu, cel mai atractiv oraș din România.

„Câteva sute de mii de persoane ar fi dispuse să se mute la Timișoara dacă li s-ar oferi niște condiții. Să găsească un job, ceea ce nu e neapărat o problemă sau principala provocare acum la nivel local în Timișoara, dar mai ales dacă se rezolvă aspectele care țin de locuire, calitatea vieții și așa mai departe”, a afirmat, luni, Marius Cristea, expert senior pe Dezvoltare Urbană al Băncii Mondiale, la o întâlnire organizată de Agenția de Dezvoltare Intercomunitară – Polul de Creștere Timișoara.

Potrivit aceluiași studiu, Timișoara reușește oricum să atragă anual circa 8.000 de locuitori noi, cei mai mulți venind în special din județul Timiș, dar și din orașe mai mici din județele învecinate – Caraș-Severin, Hunedoara și Arad -, și chiar și din județe mai îndepărtate, cum ar fi Mehedinți, Dolj, Gorj sau Bihor, Alba, Satu Mare și Maramureș. De altfel, 46 la sută din populația actuală a Timișoarei este formată din persoane care s-au mutat aici din altă parte.

În același timp, tot anual, circa 1.800 de persoane decid să se mute în suburbiile municipiului, cifra fiind extrem de importantă nu numai pentru dezvoltatorii imobiliari, ci și pentru eventualele strategii pe viitor ale autorităților locale și județene, care ar trebui să gândească planuri pentru ca această migrație să nu afecteze calitatea vieții locuitorilor din zonă.

Astfel, Timișoara este un magnet pentru români, atrăgând în special prin oferta de locuri de muncă, dar și prin statutul de centru universitar și percepția asupra calității vieții. De altfel, migrația de acum este comparabilă cu cea din perioada comunistă, însă, spre deosebire de atunci, spre orașul de pe Bega nu mai vin muncitori, ci tineri care, după studii, aleg să rămână în oraș pentru o slujbă.

Totuși, avertizează experții Băncii Mondiale, acest trend nu va ține la nesfârșit. Deja statisticile arată o îmbătrânire a populației din județele învecinate și, spre deosebire de 2008, anul 2015 a adus o scădere cu peste 50 la sută a numărului de absolvenți cu diplomă de licență, de la 215.000, la 81.000, în 2015.

Articole pe aceeași temă

Timișoara rămâne magnet pentru românii veniți din alte zone ale țării