Proiectul reunește specialiști din mai multe domenii: arhitecți, peisagiști, restauratori de artă, urbaniști, dendrocronologi, biologi, istorici ai artei, etnologi și dulgheri și urmărește să salveze bisericile și să ajute la dezvoltarea sustenabilă în zona rurală.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Banat erau peste 200 de biserici de lemn. În zilele noastre, pe întreg cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei se mai găsesc 26 de astfel de biserici, dintre care 23 sunt declarate monumente istorice. Numai în zona Făgetului există 15 biserici de lemn, toate cuprinse în lista monumentelor istorice.

Joi, 16 martie, la Mănăstirea Românești, a avut loc o întrunire a specialiștilor din Asociația Peisagiștilor cu preoții din Protopopiatul Făget care au pe raza parohiei biserici de lemn sau biserici de lemn monument-istoric, intitulată „Patrimoniul de lemn din zona Făgetului”. Alături de aceștia au fost prezenți și alți opt preoți din Protopopiatul Lugoj, împreună cu conducătorii celor două oficii protopopești, toți primind recomandări din partea unor specialiști în ceea ce privește protejarea, conservarea și promovarea bisericilor de lemn din Județul Timiș.

La întâlnire s-a subliniat faptul că bisericile de lemn sunt expresia cea mai rafinată, din punct de vedere arhitectural, a artei constructive vernaculare românești, dar cu o fragilitate inerentă, întrucât lemnul este un material viu, iar anumite greșeli care duc la degradarea bisericilor de lemn sunt ireversibile sau chiar letale. S-a vorbit și despre protejarea decorației pictate și întreținerea corespunzătoare a obiectelor de cult, accentuându-se faptul că întreținerea unei biserici-monument și a componentelor sale artistice se referă atât la patrimoniul imobil (pictura parietală, pictura pe lemn), cât și la patrimoniul mobil (icoane, obiecte de cult, elemente de mobilier, iconostas, etc).

S-au emis și câteva recomandări de întreținere și curățenie referitoare la pictura parietală, iconostas, icoane, mobilier, obiecte liturgice, cărți de cult vechi, necesare atât îndepărtării depunerilor de orice natură, cât și prevenirii biodeteriorării.

S-a vorbit despre importanța protecției vecinătăților bisericilor de lemn, întrucât acestea au un rol major în conservarea specificului local, ca parte integrantă a peisajului cultural local, peisaj care, la rândul său, are însemnătate deosebită în promovarea turistică a zonei.

Mitropolitul Banatului a spus că în fișa postului al unui preot trebuie să se găsească nu numai partea liturgică, ci și partea aceasta de conservare și de păstrare a acestor biserici vechi de peste 300 de ani, pentru că niciodată nu se va mai putea recupera bisericile care s-au prăpădit. Toți preoții prezenți au primit din partea organizatorilor câte un ghid necesar întrebuințării, protejării și conservării bisericilor de lemn.