Slow-food si starea de prezenta!

De Lavinia Bratu Ceuță
Reactualizat la:
Slow-food si starea de prezenta!
A mânca încet e o chestiune de inteligență și cunoaștere, una dintre atributele firii noastre superioare. Iar aceasta ne și deosebește chiar de celelalte viețuitoare. Conștiința trează și mereu înălțarea ei, pornește simplu, chiar și din aprecierea simplă și firească a hranei din fiecare zi.

Slow-food, un curent mondial despre care am citit pentru prima data într-o carte a Prof. Mecinicopschi, își propune „supremația calității asupra cantității prin cultivarea unei percepții ecologice-cultural-spirituale asupra mâncării și actului de a mânca, prin reconstituirea relației dintre om și natură, dintre producător și consumator, relație distrusă de o industrie animată în principal de profit și nu de grija pentru sănătatea dumneavoastră.”

A mânca încet, în sensul prezentat de noua revoluție ”Slow-food”, înseamnă a mânca atent, prezent la acest ritual zilnic. A mânca conștient, cu gândul la gustul hranei, de unde provine și care este întregul său traseu, până ajunge în farfuria ta. Bine, este un pic greu să faci acestă introspecție atunci când muști dintr-o bucată de carne în sânge, poate va fi un pic greu să te gândești la animalul de la care provine, la felul cum a ajuns parte din el, în farfuria ta! Cred că aceste situații nu ne încurajează deloc spre a mânca lent și a vizualiza legătura hranei noastre cu mediul de viață din care provine, la traseul său până în farfuria noastră. Astfel, întotdeauna un grătar, hamburger sau o bucată de șunca va fi mâncată rapid, gustul absolut savuros fiind suficient, fără nici o altă introspecție sau savoare.

Altfel stau lucrurile cu o mâncare din linte, presărată cu pătrunjel verde pe deasupra. Introspecția aici are sens și bucurie, starea de prezență și recunoștința față de soarele ce încălzește planeta, ori ploaia ce crește recolta, toate aceste gânduri ne mențin atenți, prezenți și recunoscători. Sau, alta va fi uimirea când savurăm căpșuna dulce ca mierea sau piersica zemoasă și pufoasă. Ne vom bucura de creația naturii și vom fi recunoscători pentru asemenea bunătăți, și are sens!

A mânca încet înseamnă a mânca în mod liber, nu dintr-un impuls. Unele culturi au păstrat anumite ritualuri la masă, cu recunoștința și mulțumirea, de fiecare data când sunt la masă. Cu siguranță, unul dintre aceste scopuri este acela de a nu mânca în ignoranță – spre a nu deveni ignoranți -, sau în grabă. Împletirea bunului gust cu recunoștința și cunoașterea plasează altfel conștiința fiecăruia dintre noi.

”Probabil că a savura mâncarea pe deplin – adică simți o plăcere care nu vine din ignoranță – este forma cea mai profundă a legăturii noastre cu lumea. Prin această plăcere conștientizăm și celebrăm dependența și recunoștința noastră, căci ne hrănim din mister, cu ființe pe care nu noi le-am creat și din forțe care sunt dincolo de înțelegerea noastră.” – Wendell Berry

Material apărut în săptămânalul Agenda.

Foto ext: thegreatgastro.com