Programul Primăriei Timişoara de reabilitare a clădirilor istorice a fost aprobat, prin hotărâre de consiliu local, în toamna anului trecut. S-a stabilit că timişorenii care locuiesc în astfel de imobile pot primi bani de la primărie pentru a realiza lucrări de reabilitare – 20% fonduri nerambursabile și 80% credit, finanțare rambursabilă în 10 ani.
Autorităţile locale i-au invitat pe deţinătorii de clădiri istorice să vină să depună proiecte, să profite de ocazia de a primi bani de la bugetul local, prea mulţi nu s-au înghesuit nici aşa, dar acum reprezentanţii municipalităţii au ajuns la concluzia… că ar putea apărea probleme cu aplicarea programului.
Primarul Nicolae Robu a anunţat, marţi, că îi va convoca la o întâlnire pe parlamentarii de Timiş, vineri, pentru a le cere să modifice legislaţia în domeniu, astfel încât să se permită clar acordarea unor finanţări din bani publici pentru intervenţii asupra clădirilor istorice proprietate privată.
Chiar dacă hotărârea prin care a fost adoptat programul primăriei a avut viza de legalitate din partea juriştilor instituţiei şi, din spusele oficialilor municipalităţii, nu a fost contestată, se ridică totuşi probleme… de legalitate. După mai bine de un an!
„Situaţia existentă creează probleme pentru că deja am primit semnale că nu e corect să contribuim cu acea cotă parte de 20% pe care noi am asumat-o prin votul consilierilor locali pentru reabilitarea clădirilor istorice. Că nu ar fi în regulă nici să avansăm noi banii pentru efectuarea acestor lucrări şi să îi recuperăm pe parcursul a 10 ani. Nu e încă un lucru foarte clar, legislaţia este ambiguă şi vreau să le cer parlamentarilor să facă amendamente la legislaţia în vigoare astfel încât să nu mai fie nimic interpretabil, să se spună că administraţiile locale pot contribui cu bani de la bugetul local la reabilitarea clădirilor istorice. Sunt jurişti care ne spun că legea nu este clară. Şi jurişti din primărie… când se ajunge la detalii se constată că sunt anumite ambiguităţi în lege (…) Unii spun că, aşa cum este formulat în lege, se pot aduce reproşuri că primăria s-a comportat ca o bancă şi nu are prerogative de a se comporta aşa…”, a explicat Robu.
Problema este legată, se pare, nu atât de cota parte din contravaloarea lucrării pe care o poate înainta municipalitatea, ci de procedura prin care se pot recupera apoi banii de la proprietari.
În hotărârea adoptată se prevede că, potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, „la data alocării sprijinului financiar în cuantumul contribuţiei autorităţilor administraţiei publice locale (Primăria Timişoara) asupra imobilului monument istoric în cauză se constituie o garanţie imobiliară pentru o perioadă de 10 ani în favoarea unităţii administrativ-teritoriale (Primăriei Timişoara)”.
Practic autorităţile locale s-au angajat să achite integral contravaloarea lucrărilor de reabilitare a clădirilor şi să recupereze de la proprietari 80% într-o perioadă de 10 ani, în baza contractelor de finanţare semnate şi a constituirii garanţiei imobiliare asupra imobilelor. Diferenţa de 20% ar reprezenta sprijinul financiar nerambursabil suportat de către municipalitate.
Oricum, primarul Nicolae Robu susţine că programul nu este sistat, urmând ca toate aspectele să fie clarificate.
„Nu ne oprim, sperăm că se va face această modificare, pentru că ea nu este de interes doar pentru Timişoara. Părerile sunt împărţite şi, câtă vreme părerile acestea sunt împărţite, înseamnă că legislaţia trebuie să fie modificată… Se va face legislaţia astfel încât să nu fie probleme. Sunt detalii care ţin de prerogativele juriştilor. Este inadmisibil să nu facem nimic cât timp clădirile istorice frumoase pe care le avem se degradează”, a conchis Robu.
Primăria Timişoara a iniţiat în această toamnă cea de-a doua sesiune de depunere de dosare în cadrul acestui program. În urma primei sesiuni, din primăvară, a fost selectată o singură clădire, de pe strada Emanoil Ungureanu nr. 17, dar lucrările nu au început încă…
Citiți principiile noastre de moderare aici!