Reprezentanții Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Timiș au comandat un număr de 55 de plăcuțe ce vor fi amplasate pe tot atâtea clădiri din cartierul Fabric. Acesta este un prim pas de marcare a imobilelor istorice din Timișoara. Potrivit directorului acestei instituții, Sorin Predescu, până acum doar clădirile din zona Cetate au fost marcate cu plăcuțe din alamă pe care scrie istoricul fiecărui imobil în parte. Cu un buget mult mai mic, Direcția de Cultură și-a permis, deocamdată, să imprime 55 de plăcuțe identice, însă acestea vor fi dotate în viitor cu un QR Code ce îi va trimite pe cei interesați de istoricul unui imobil pe un site unde vor găsi toate informațiile necesare.

Care este beneficiul acestor plăcuțe explică tot Sorin Predescu.

„Beneficiul nu este descris de lege în sine. A sta într-o clădire istorică e un beneficiu în sine. Multe dintre ele au sau pot avea valoare comercială”, a spus directorul Direcției de Cultură Timiș.

El a adăugat că, în mod normal, primăria ar fi cea care ar trebui să comande și să monteze aceste plăcuțe pe imobilele istorice, însă în ultimii ani acest lucru nu s-a întâmplat.

Problema este că aceste plăcuțe vor ajunge și pe imobile aflate într-o stare avansată de degradare. Asta în timp ce Primăria Timișoara dispune de fondurile necesare pentru salvarea acestor clădiri, însă programul susținut de Guvernul Germaniei este blocat de o legislație irațională. În trecut, viceprimarul Dan Diaconu i-a scris chiar și președintelui Klaus Iohannis, rugându-l să facă demersurile pentru modificarea legislației ce permite intervenția primăriei în cazul blocurilor comuniste, însă nu și imobilelor istorice.

Problema este recunoscută și de Sorin Predescu, însă acesta susține că Ministerul Culturii lucrează în prezent la o modificare legislativă ce ar putea debloca acest program.

„Este o problemă legislativă la nivel național. Promisiunea către directorii direcțiilor de cultură din partea Ministerului Culturii a fost că această Lege a fațadelor va intra în dezbatere publică repede, ei încercând să o introducă în actuala legislatură. Deocamdată nu pot fi folosite nici fonduri europene pentru restaurarea fațadelor”, a explicat Predescu.

În timp ce specialiștii estimează numărul clădirilor istorice din Timișoara între 14.000 și 17.500, anul trecut Direcția de Cultură a eliberat circa 500 de avize pentru intervenții asupra imobilelor istorice. O parte dintre aceste avize nu se referă, însă, la reabilitări de fațade, ci de intervenții chiar și în interiorul clădirilor. Dacă acest ritm ar continua, patrimoniul arhitectural al Timișoarei ar putea fi salvat abia peste minimum 35 de ani. Asta dacă va mai rămâne ceva de salvat.

Articole pe aceeași temă:

Scrisoare catre presedintele Iohannis pentru salvarea imobilelor istorice din Timisoara