La Consiliul Judetean Timiş a avut loc, luni, o dezbatere publică referitoare la Proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei şi a Programului Strategic Multianual de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Timiş pentru perioada 2015-2020 (2023), precum şi a Planului de Acţiune al judeţului Timiş pentru perioada 2015-2016, pentru pregătirea, promovarea şi implementarea proiectelor de investiţii. De data aceasta au fost mai mulţi participanţi, chiar dacă mulţi din aparatul propriu al CJ Timiş.

Preşedintele CJ Timiş Titu Bojin a spus că va avea loc o a doua dezbatere, cea petrecută luni, 9 noiembrie, fiind una incipientă. Dezbaterea a fost iniţiată la solicitarea consilierului judeţean PNL Marius Martinescu, preşedintele Asociaţiei Spirit Bănăţean.

“Mă bucur să fim în stadiul de a putea discuta, chair dacă suntem mai puţini actori decât ne-am fi dorit în această dezbatere. Să considerăm această dezbatere mai mult tehnică, cu oamenii care sunt pe zona de specialitate şi cu cei care fac parte din structurile executive şi colegii de consiliu, şi să declanşăm o invitaţie mai largă, începând de la primari, colegii din instituţii care pot şi trebuie să concure la definitivarea acestei strategii, în aşa fel încât în şedinţa de consiliu judeţean din 25 noiembrie să putem să o aprobăm. Noi încercăm să mai facem această dezbatere încă o dată, sper să putem aduna cât mai mutle date”, a spus Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

S-a discutat despre ceea ce înseamnă strategia la nivel general al judeţului, în fiecare anexă se va găsi planul specific fiecărui domeniu, dar şi planul general. Practic, este vorba de un proces care a început în 2013, a continuat în 2014 şi s-a finalizat în cursul acestui an prin documente de planificare strategică. Strategia este gândită pentru perioada 2015-2023, sunt opt capitole. Este un document de planificare strategică foarte vast și conține o analiză socio-economică a județului Timiș. Câteva dintre sectoarele cheie sunt: sectorul de construcții din domeniul automotive – construcție mașini, sectorul de IT, sectorul de telecomunicații, sectorul de transport gaze și altele. Unele sunt proiecte mai vechi, altele sunt noi. Cele de infrastructură sunt, în majoritatea lor, cu finanţare pe Programul Operaţional Regional.

“Avem două proiecte care vizează interconectarea autostrăzii A1 cu drumurile județene, în proiectul mare nu s-au prevăzut descărcări de circulație, sunt bretele de circulație prevăzute suplimentar la Șanovița, Bethausen și Recaș. De asemenea, avem planificat la vestul municipiului Timișoara un drum care să interconecteze Comloșu Mare și acces la autostradă în Arad pe podul peste Mureș, proiect care interconectează și drumul făcut în ciclul curent de programare Sânicolau Mare – Periam, la limita de județ Arad. Acesta este iar un proiect prioritar. De asemenea, mai avem un proiect în sudul Timișoarei, conectarea punctului de trecere frontieră Foieni cu Timișoara, pe drum județean. Proiecte de rezervă, avem în estul județului un drum care e menit să pună în valoare potențialul turistic al zonei și care traversa zona montană de la Tomești – Luncanii de Jos – Luncanii de Sus – traversare Culme și coborât la Voislova în Caraș-Severin. Proiectele sunt în stadiu avansat în pregătire”, spune Sergiu Bălaşa, directorul Adetim.

Există de asemenea și proiecte care vizează infrastructura rutieră pe programe transfrontaliere cum este România – Ungaria: un pod de mai mici dimensiuni peste Mureș. De asemenea pe România – Serbia este planificat ca proiect strategic refacerea structurii de navigație pe canalul Bega cu port, cu rampe de intrare – ieșire în Bega, cu refuncționalizarea ecluzei de la Sânmihaiu Român și, nu în ultimul rând, cu înființarea unui nou punct de trecere a frontierei pe Bega la frontiera cu Serbia.

“Un alt proiect interesant care s-ar putea să bucure cetățenii, am vrea să realizăm cel mai mare Festival Medieval din România. O primă ediție ar fi în 2017, deci ne luăm un an de pregătire și de promovare, proiect pe care vrem să-l realizăm împreună cu partenerii din Serbia. Ideea e că vrem să dezvoltăm un proiect de marcă, care să pună Timișoara pe harta și agenda evenimentelor internaționale”, mai spune Bălaşa.

De asemenea, se doreşte continuarea programului de piste de biciclete și se merge pe ideea că s-ar putea conecta Timișoara la localitățile învecinate prin piste de biciclete. Acest proiect s-ar duce până la punctul de trecere a frontierei de la Foeni.

“Sunt mai mulţi colegi din aparatul executiv. Deja am identificat faptul că discutăm despre proiecte pe care nu le putem gestiona direct. Să discutăm despre proiectele pe care le putem gestiona direct, nu cele care ţin de Ministerul Educaţiei, alte ministere. Aş fi fericit să discutăm despre ce este în mâna noastră”, a spus consilierul judeţean PNL Marian Constantin Vasile.

Omul de afaceri Petrişor Morar a propus ca participanţii să se focuseze pe 4-5 obiective mari.

“Sunt foarte multe proiecte prinse în program, cred că ar trebui să ne concentrăm pe patru, maxim cinci obiective mari, celelalte rămân în limita firească a dezvoltării judeţului Timiş. Să ne focusăm ca întreaga energie a noastră să meargă spre aceste obiective. Prima grijă a noastră ar trebui să fie dezvoltarea agriculturii, prin irigaţii”, a spus Petrişor Morar, om de afaceri. Şi pentru că a venit vorba de proiecte de viitor s-a ajuns la concluzia că centrul intermodal ce urma să se facă la Remetea Mare a rămas un deziderat “Nu am reunnţat la el, poate ne-am pus prea multe speranţe în finanţările publice, ar trebui să încercăm o finanţare public-privată”, a spus Sergiu Bălaşa, directorul Adetim.

Consilierul judeţean PNL Adrian Păşcuţă a sugerat ca documentul să fie trimis către universităţi şi solicitat un punct de vedere.