Mai multe comune din Timiş ar putea deveni într-o perioadă de trei – cinci ani un mic Eldorado petrolier. Aceasta dacă prospectările care vor porni miercuri vor arăta că într-adevăr merită să se investească, zăcămintele de gaze naturale şi petrol fiind îndeajuns de bune. Zonele vizate de miniexploziile celor de la Prospecţiuni sunt Checea, Cărpiniş, Becicherecu Mic, Dudeştii Noi, Săcălaz, Cenei, Uivar, Sânmihaiu Român, Giroc, Şag, Parţa, Peciu Nou şi Giulvăz. Compania Prospecţiuni va demara activitatea de sondare pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi, special pentru a descoperi acest tip de combustibili. „Nu este vorba sub nici un fel de gaze de şist. În licenţa primită de compania care a câştigat concesiunea se specifică destul de clar că nu e vorba de gaze de şist”, a declarat Mihai Mitroi, directorul companiei Prospecţiuni, una în care cunoscutul om de afaceri local Tender este acţionar.
Mai precis, specialiştii companiei Prospecţiuni, angajată de firma care a câştigat concesiunea perimetrului, ADX, vor verifica prin metode specifice dacă în subsolul bănăţean de pustă este sau nu petrol şi gaze naturale. Dacă se confirmă că aşa este, atunci în trei – cinci ani am putea deveni producători pentru aceşti combustibili. Dar, până atunci, drumul este lung şi compania Prospecţiuni spune că se străduieşte să obţină acordul oamenilor proprietari de teren pentru a putea sonda pe parcela respectivă. „În prezent avem acorduri cam de la 45 – 50% dintre toţi proprietarii. Am început cu marii proprietari de teren, pentru că aici este mai uşor de rezolvat problema proprietăţii. În cazul parcelelor mici este foarte dificil. Nu sunt succesiuni, terenurile nu sunt înregistrate. Noi avem cinci echipe care sunt permanent pe teren pentru a discuta cu oamenii şi pentru a le explica ce înseamnă aceste explorări. Fiecare proprietar este despăgubit pentru problemele create. Se despăgubeşte fiecare parte din recolta agricolă afectată. Se stabileşte clar ce suprafaţă e afectată, care este producţia agricolă distrusă sau viitoarea producţie. Se calculează valoarea de piaţă şi cantitatea ce se produce şi se despăgubeşte”, a mai declarat Mihai Mitroi.
Deşi a evitat un răspuns clar, el a admis că un acord de acces pe teren se poate realiza chiar dacă proprietarul nu este de acord. „În România legislaţia spune că solul este proprietatea persoanei, iar subsolul este al României. Există Legea Petrolului care dă acces la aceste bogăţii pentru exploatare, concesionarul are dreptul să o facă”, a mai declarat şeful companiei de prospectare. El a mai spus că în cazul în care societatea pe care o reprezintă nu va intra pe teren dacă nu are şi acceptul proprietarului. În final este problema concesionarului să rezolve, nu a firmei acceptate.
Discuţiile purtate în ultima perioadă pe tema prospecţiunilor arată că de cele mai multe ori se discută iniţial cu primarul localităţii pentru punerea în aplicare a proiectului de achiziţie a datelor geologice. Ceea ce pentru unii nu pare corect. În plus, primarul este chemat şi în calitate de „martor” aşa cum spune Mitroi, la semnarea contractelor de despăgubire. „Pentru evitarea fraudelor”, mai spunea şeful Prospecţiuni. El a menţionat că au mai existat cazuri de fraudă la despăgubiri, în alte zone, şi din acest motiv s-a preferat această soluţie cu „martor”. Întrebat dacă au fost purtate discuţii cu comunitatea, Mitroi a admis că nu, dar că oamenii societăţii vorbesc direct cu proprietarii. Cert este că s-a încercat şi varianta unor dezbateri publice în comunitate, dar la convocarea lansată sătenilor au răspuns… copiii sau, în cazul în care s-au oferit mititei, un număr ceva mai mare de oameni.
Explozibilul mic şi eficient
Operaţiunea de achiziţii de date geologice aşa cum se numeşte în termeni de specialitate cercetarea va presupune sondarea terenurilor din perimetru prin intermediul unor recipienţi plini cu explozivi. Fiecare asemenea dispozitiv va conţine 500 de grame dintr-un exploziv numit Rio Seige, care prin detonare se transformă în proporţie de 75% în vapori de apă, mai spune Mihai Mitroi. Pentru introducerea acestor explozibili în sol se forează găuri de 8 – 10 metri în sol şi se introduc recipienţii care conţin explozibilul. Aceştia sunt detonaţi, iar pe sol sunt amplasaţi nişte senzori geofonici extrem de performanţi care recepţionează undele de şoc produse. „Ca să vă daţi seama cât de sensibili sunt senzorii, să spunem că, dacă bate vântul, datele culese din cercetarea în subsol nu mai sunt utile, nu prezintă realitatea”, spunea Mitroi.
Intensitatea exploziei este extrem de mică, nu afectează situaţia din zonă, susţin reprezentanţii Prospecţiuni. Daniel Popovici, şeful de proiect, spune că situaţia din domeniul prospecţiunilor s-a schimbat total ca urmare a progresului tehnologic. El a lucrat şi la realizarea sondajelor pentru sondele care forează acum în zone ca Biled sau Şandra. Asta în urmă cu zeci de ani. „Atunci se foloseau încărcături de cinci şase kilograme de exploziv! Acum sunt încărcături de 500 de grame. În zona exploziei unda se simte doar la nivelul piciorului. La 10 – 20 de metri nu se mai simte. Atât de mult au evoluat senzorii”, a declarat Daniel Mitroi, şef de proiect.
Se pare că, în total, pe suprafaţa respectivă vor fi folosite 10.000 de asemenea încărcături explozive.
Citiți principiile noastre de moderare aici!