Coruptia de la Moravita, radiografiata de DIICOT. Caracatita spagii prinsese toti politistii de frontiera

De Bogdan Marta
Reactualizat la:
19Comentarii
Coruptia de la Moravita, radiografiata de DIICOT. Caracatita spagii prinsese toti politistii de frontiera
© Tion: Coruptia de la Moravita, radiografiata de DIICOT. Caracatita spagii prinsese toti politisti de frontiera
Dezvăluiri incredibile ale anchetatorilor în cazul corupției generalizate de la Moravița. Deși în urmă cu cinci ani peste 100 de polițiști de frontieră au fost ridicați de procurorii anticorupție, colegii lor nu s-au învățat și luau șpagă pentru tot ce puteau: de la contrabanda de anvergură, până la migranți, facilitarea ieșirii din țară a unor infractori dați în urmărire, sau mici abateri contravenționale. Atitudinea polițiștilor de frontieră ajunsese până acolo încât pentru majoritatea celor de la Moravița era de neconceput să cumpere mâncare, băutură sau alimente de la magazinul din punctul de trecere al frontierei din bani proprii.

Corupția la Moravița atinsese cote incredibile, dezvăluie procurorii DIICOT în urma descinderilor realizate marți. În timpul anchetei ei au realizat o radiografie a modului în care acționau polițiștii de frontieră corupți pe care o redăm în rândurile de mai jos. Din anchetă reiese că șpaga nu era doar tolerată de polițiștii de frontieră, ci chiar un mod de viață fără de care aceștia nu puteau trăi.

„Activitățile investigative care s-au desfășurat de-a lungul timpului, în multe dintre dosarele instrumentate de D.I.I.C.O.T. pe această linie, au conturat faptul că, în activitățile infracționale derulate, contrabandiștii sunt structurați pe diferite paliere. Încercând o reducere la maxim a acestor paliere, se pot evidenția însă două categorii importante: într-o primă categorie se încadrează diferitele grupări constituite pe plan local, cu scopul de a obține venituri ilicite din activitățile de contrabandă cu țigări.

Fiecare astfel de grupare este alcătuită din mai multe persoane cu roluri clar definite în arhitectura grupului – unii au rolul de a transporta țigările, alții de a le depozita, iar alții au rolul de distribuție către clienții finali. Aceste grupări acționează sub coordonarea unei persoane sau a unui număr restrâns de persoane, cu rol principal în aprovizionarea cu țigări a grupării din diferite surse. De asemenea, aceste grupări acționează cu preponderență în zona piețelor agro-alimentare (Iosefin, Badea Cârțan etc.), unde își împart zona de comercializare și aprovizionează și micii distribuitori din localitățile limitrofe, magazinele de cartier etc. De regulă, nici membrii acestor grupări, nici liderii lor nu au legături de “afaceri” directe cu sursele de furnizare din fostul spațiu iugoslav (Serbia, Macedonia, Muntenegru). De aceea, în vederea aprovizionării cu țigări, aceste grupări păstrează legătura, prin intermediul liderilor, cu contrabandiștii din a doua categorie.

A doua categorie o constituie contrabandiștii “de anvergură”. Aceștia sunt contrabandiști cu “state” vechi, care au ajuns cu timpul la un nivel ce le permite să relaționeze cu grupările zonale de distribuție, fără a se mai implica ei înșiși, în mod direct, în activitățile de comercializare finală către clienți. În aceste condiții, cercetările penale ajung cu dificultate la această categorie de contrabandiști, context în care aceștia și-au consolidat în timp poziția pe piață, își permit avansarea unor sume importante de bani și, poate cel mai important, și-au dezvoltat un sistem propriu de conexiuni, atât în rândul surselor de aprovizionare din spațiul fost iugoslav, cât și în cadrul instituțiilor din sistemul judiciar, în special al poliției de frontieră, ai căror membri, prin corupere și cointeresare, le asigură palierul de protecție a activităților infracționale”, arată cei de la DIICOT.

După descinderile din urmă cu cinci ani, în loc să se cumințească, atât polițiștii de frontieră cât și contrabandiștii s-au adaptat vremurilor, mai arată cei de la DIICOT.

Trebuie precizat că, după acțiunile din cursul anului 2010 coordonate de D.N.A. – Structura Centrală la nivelul punctelor de trecere a frontierei de la graniţele de vest şi de est ale ţării, s-a constatat treptat o schimbare esenţială în modul de operare al contrabandiștilor și lucrătorilor de poliţie care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere a frontierei. Cercetările în prezenta cauză s-au concentrat pe PTF Stamora-Moraviţa, acesta fiind cel mai important punct de trecere a frontierei cu Serbia. Astfel, anterior acţiunilor menţionate, modul de operare al lucrătorilor de poliţie care acţionau pe palierul de protecţie a contrabandiştilor era oarecum „la vedere”, iar remiterile de foloase necuvenite de către contrabandiști se realizau direct în punctul de trecere a frontierei, în funcţie de cantitatea de ţigări transportată.

Traficantul era întrebat ce cantitate de ţigări deţinea ilegal, pentru a determina, în acest mod, suma de bani pe care trebuia să o primească funcţionarul, cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de ţigări (un bax conţine 50 cartuşe) sau un euro pentru fiecare cartuş de ţigări (un cartuș conține 10 de pachete de țigări). Ulterior, în timp ce funcţionarul se prefăcea că realizează controlul autoturismului, traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea poliţiştilor, sumele de bani astfel colectate fiind împărţite apoi, în mod egal, de regulă la sfârşitul programului de lucru, între şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură sau de grupă al poliţiştilor, care le redistribuiau apoi între cei din subordinea lor. După cum explicam, ulterior evenimentelor menţionate, s-a constatat treptat o schimbare fundamentală atât în modul de operare al traficanţilor, cât şi în modul de acţionare al lucrătorilor de poliţie din PTF Stamora-Moraviţa.

În prezent, pare să se fi renunţat la tranzitarea zilnică a frontierei, în mod repetat, cu autoturismele personale în care să fie transportate diferite cantităţi de ţigări, din cauza riscului crescut de deconspirare şi a suspiciunilor pe care le poate ridica un autoturism care este înregistrat zilnic cu mai multe intrări şi ieşiri din ţară”, mai spun cei de la DIICOT.

Aceștia au realizat o radiografie completă a modului în care traficanții și polițiștii de frontieră acționau împreună pentru binele comun.

„Drept urmare, traficanţii s-au orientat către alte modalităţi, dintre care se impun detaliate două tipare clar definite:

Prima modalitate de contrabandă. Contrabandiştii „de anvergură”, care îşi permit avansarea unor sume importante de bani, au optat pentru efectuarea unui număr cât mai mic de transporturi, la intervale mai mari de timp, ocazii cu care să fie însă introduse în ţară cantităţi mari de ţigări (fiind folosite fie mai multe autoturtisme deodată, fie autoturisme de gabarit, inclusiv tiruri). Pentru succesul unei astfel de operaţiuni, se acţionează doar în colaborare cu un număr redus de poliţişti, aflaţi de mult în anturajul grupării (de regulă, poliţişti cu vechime care nu au fost inculpaţi în dosarele anterioare).

Ulterior, se aşteaptă ca respectivii poliţişti să intre în tură, în posturile „cheie” (de la intrare în ţară pentru tiruri sau autoturisme), aceştia dau „undă verde” operaţiunii, moment în care se pune în mişcare angrenajul de transport al contrabandiştilor. Pentru conspirarea totală a acţiunii, nici sumele de bani aferente protecţiei asigurate de poliţişti nu mai sunt remise în punctul de trecere a frontierei, la momentul transportului, ci la o dată ulterioară, când contrabandistul şi lucrătorul de poliţie se întâlnesc în diferite locaţii ocultate, de multe ori în străinătate (în special în Serbia).

A doua modalitate de contrabandă. Constă în tranzitarea frontierei, pedestru, de către diferite persoane fizice, care nu trebuie supuse unui control amănunţit ca în cazul autoturismelor şi care introduc astfel în ţară cantităţi reduse de ţigări (de ordinul câtorva cartușe), făcând însă multiple deplasări de acest tip.

Ulterior, toate aceste cantităţi de ţigări sunt depozitate în anumite locații de pe raza loc. Moraviţa, de unde sunt distribuite apoi în cantităţi mai mari către comercianţii de pe piaţa neagră. Majoritatea poliţiştilor de frontieră asigură protecţia uneia sau mai multor persoane fizice care acţionează în acest mod, astfel încât, cu timpul, s-au structurat anumite grupuri de contrabandiști, care tranzitează frontiera pe tura de serviciu unde și-au dezvoltat palierul de protecție. Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că aceste persoane acționează de o manieră absolut identică și conform unei practici îndelung stabilite, astfel încât contrabandiștii nu mai au nici măcar nevoie de explicații prealabile cu lucrătorii de poliție, la momentul în care tranzitează frontiera. Aceste persoane obişnuiesc să introducă în țară, la fiecare trecere a frontierei, cantități între 2-15 cartușe, ascunse sub vestimentație sau genți la purtător. Trecerile erau practic o cutumă pe fiecare tură de serviciu, existând și mai multe treceri în aceeași zi pentru fiecare persoană în parte”, mai spun cei de la DIICOT.

Investigatorul sub acoperire plasat de procurori la Moravița a scos la iveală detalii incredibile ale afacerii.

„Sprijinirea acestor contrabandiști de către polițiștii de frontieră era necondiționată. Pe de o parte, aceste persoane erau de fiecare dată lăsate să treacă fără nicio formalitate. Pe de altă parte, polițiștii de frontieră se preocupau ca respectivii contrabandiști să nu fie eventual depistați de organele de control care se mai deplasau uneori în zona punctului. Ca exemplu, la data de 29.10.2015, P.D. a avut o discuție cu investigatorul cu privire la intenția de a introduce în țară o cantitate de țigări. Investigatorul i-a cerut să aştepte, iar el a mers şi i-a comunicat șefului de tură S.C. aceste aspecte. Investigatorul i-a precizat că a vrut neapărat să vorbească în prealabil cu el deoarece îi spusese anterior că poliţiştii de frontieră de la compartimentul de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere (C.I.T.) erau în zonă. S.C. i-a precizat că s-a uitat după aceștia, dar nu i-a văzut prin P.T.F. şi că e posibil să fi mers pe la „verde” (frontiera de stat din afara punctului de trecere).

Investigatorul l-a întrebat atunci ce să-i spună contrabandistului să facă, să mai stea în zonă sau să aducă ţigările. S.C. i-a spus atunci să îl lase pe contrabandist să meargă să aducă ţigările, iar el va merge la sector să se mai uite şi să îi caute pe cei de la CIT cu ajutorul camerei de supraveghere a frontierei. S.C. a insistat chiar să îi impună lui P.D. să vină cu ţigările cât mai repede, să „nu treacă de ora opt!” (când se termina tura, iar ei riscau să piardă banii pe care contrabandistul îi dădea ca mită, în favoarea celor din tura următoare).

Pentru facilitarea trecerii frontierei cu cantitățile de țigări peste limita legală, contrabandiștii din această categorie obișnuiesc să lase sumele de bani datorate poliţiştilor la magazinul Belacoop, aflat între cele două vămi, cu indicarea poliţistului căruia i se cuvin, personalul magazinului fiind familiarizat de mult cu aceste practici. În plus, între poliţiştii de frontieră exista înţelegerea ca, pe timpul serviciului, fiecare dintre poliţiştii din tură să îşi ia de la respectivul magazin orice produse de care aveau nevoie (cafea, băuturi răcoritoare, diferite alimente, etc.), fără să achite contravaloarea lor, iar evidenţa costurilor acestora era ţinută de către salariaţii magazinului pe o listă, în mod diferenţiat, pentru vameşi şi poliţişti. La sfârşitul programului de lucru, unul dintre poliţiştii de frontieră îşi asuma, pe rând, sarcina ca, înainte de împărţirea foloaselor colectate cu titlu de mită, să disocieze o sumă de bani, care totaliza contravaloarea mesei şi a produselor luate de la Belacop, banii fiind utilizaţi pentru acoperirea acestor cheltuieli”, mai spun cei de la DIICOT.

Însă caracatița corupției nu se oprea doar la contrabanda de țigări.

„Referitor la obişnuinţa statornicită între funcţionarii corupţi de a achita aceste plăţi din foloasele provenite de la traficanţi, precizăm că, în unele dintre situaţiile în care, deţinând informaţii privitoare la iminenţa unor controale, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali decideau să nu „lucreze” (termen argotic utilizat pentru activităţile infracţionale de facilitare a contrabandei, în schimbul primirii unor foloase, cu titlu de mită), stabileau totuşi să lase câţiva traficanţi să introducă fraudulos mărfuri în ţară, pentru a avea măcar posibilitatea să plătească masa şi produsele alimentare de la magazin din mită, fără fie nevoiţi să scoată bani din propriile buzunare, care era pur și simplu de neconceput. Tot la această modalitate de introducere în țară a țigărilor de contrabandă apelau și o altă categorie de persoane care își desfășurau activitatea în PTF Moravița – comisionarii vamali. Aceștia sunt angajaţi ai unor societăţi comerciale cu punct de lucru în PTF Moraviţa, care intermediază facilitarea îndeplinirii formalităţilor vamale. În concret, transporturile de marfă care doar tranzitează România trebuie să depună, la intrarea în ţară, o garanţie echivalentă cu contravaloarea taxelor vamale aferente mărfii transportate, până la momentul când se înregistrează ieşirea din ţară. La momentul ieşirii din ţară, de la punctul de trecere pe unde are loc ieşirea se sună la punctul de trecere pe unde a avut loc intrarea în ţară, pentru a fi restituită garanţia. Societăţile menţionate se ocupă de avansarea acestei garanţii şi de îndeplinirea tuturor formalităţilor vamale”, arată cei de la DIICOT.

Printre afacerile comune ale polițiștilor de frontieră se număra și facilitarea contrabandei cu produse de lux.

„Prin adresa nr. 2174/11.03.2016, ANAF – Serviciul Supraveghere și Control Vamal a sesizat D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timișoara cu privire la faptul că, în perioada 21.02.2015 – 15.09.2015, mai multe persoane, cetăţeni români, au achiziționat din Serbia mai multe ceasuri marca Rolex, pe care le-au introdus în România fără a respecta formalitățile vamale, creând astfel un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 815.714 lei. Din cercetările efectuate rezultă că, în cursul anului 2015, inc. I.A.C. a inițiat constituirea unui grup infracțional, cu scopul desfășurării unor activități de contrabandă cu ceasuri Rolex, pe care liderul urmărea să le achiziționeze din Serbia și să le introducă apoi în România, fără îndeplinirea formalităților vamale, pentru a le comercializa ulterior pe piața neagră din Germania. Manopera consta în achiziționarea aparentă a ceasurilor de către ceilalți membri ai grupului, urmată de solicitarea restituirii TVA-ului formulată de către pretinșii cumpărători către autoritățile sârbe. Ulterior, pentru introducerea ceasurilor în România (și implicit în spațiul comunitar), cumpărătorii trebuiau să declare aceste bunuri în vama românească, pentru a fi calculate și achitate taxele aferente, lucru care nu se mai realiza, ceasurile de lux fiind introduse în țară cu sprijinul unor funcționari din PTF Moravița.

În realitate, după ce se obținea restituirea TVA de către autoritățile sârbe, membrii grupării treceau frontiera de stat către România. Între cele două vămi, erau așteptați de funcționarii români aflați pe palierul de protecție, care preluau de la aceștia ceasurile Rolex, pe care le restituiau doar după trecerea de punctul de control. În acest mod, chiar dacă odată ajunși în PTF, contrabandiștii erau controlați (așa cum au solicitat în repetate rânduri autoritățile sârbe), asupra acestora nu se găsea niciun bun și nu se lua nicio măsură”, mai transmite DIICOT.

Un alt palier era contrabanda cu mărfuri și utilaje.

„Activitățile de contrabandă desfășurate prin PTF Moravița și favorizate de polițiștii de frontieră presupuneau introducerea pe teritoriul României, prin sustragere de la plata taxelor, și a altor categorii de bunuri sau mărfuri care trebuiau plasate sub un regim vamal, chiar dacă cea mai cunoscută componentă a activității de contrabandă o presupune “traficul cu țigări”.

S-a constatat faptul că anumite mărfuri aveau deja denumiri specifice atribuite în limbajul folosit de polițiștii de frontieră, precum și comisioane fixe ce trebuiau plătite lucrătorilor de poliție, pentru a permite introducerea în țară a acestor mărfuri, la nivelul PTF Moravița existând un veritabil “mercurial” al prețurilor, unanim cunoscut și aplicat atât de contrabandiști, cât și de lucrătorii de poliție.

Discuțiile dintre agenți, care nu sunt nicidecum singulare, dovedesc însă și un alt aspect deosebit de grav – faptul că polițiștii de frontieră erau dispuși să gireze introducerea în țară a orice, în schimbul primirii unei sume de bani convenabile. Se poate întâmpla astfel oricând ca un traficant să se folosească de oportunitatea circumscrisă respectivului mod de operare şi să dea suma de bani convenită, cu titlu de mită, poliţiştilor de frontieră pentru a i se tolera tranzitarea frontierei fără niciun control, în timp ce transportă orice tip de bunuri periculoase sau interzise la deţinere, cum ar fi droguri, materiale explozive sau toxice, arme şi muniţie etc. Ce trebuie remarcat este faptul că polițiștii de frontieră nu dau dovadă de nicio restricție în permiterea accesului pe teritoriul țării pentru vreo categorie de bunuri sau persoane”, mai arată cei de la DIICOT.

Iar lucrurile nu se opresc aici, polițiștii de frontieră facilitând inclusiv traficul de migranți sau ieșirea din țară a unor infractori.

„Activitatea polițiștilor de frontieră din PTF Moravița pe linia favorizării activităților ilicite desfășurate la frontiera de stat acoperea practic orice domeniu din care se puteau obține sume de bani cu titlu de mită. O categorie aparte o reprezintă sprijinirea trecerii ilegale peste frontiera de stat (migranți, persoane cu interdicție de intrare în spațiul Schengen etc). O altă categorie o reprezintă facilitarea trecerii peste frontiera de stat a persoanelor care nu îndeplinesc condițiile legale ( legate de viză, perioadă de ședere, invitație etc). Conform prevederilor legale în vigoare, în această situație, poliția de frontieră trebuie să constate neregulile cu privire la dreptul de intrare sau de şedere în țară, să nu permită intrarea sau ieşirea celor în cauză din România, să îi verifice în toate bazele de date şi să anunţe Serviciul Judeţean pentru Imigrări Timiş despre această situaţie, deoarece această instituție stabileşte măsurile legale care se impun, în fiecare situaţie în parte. O altă categorie o reprezintă facilitarea trecerii ilegale a frontierei de către persoane date în urmărire națională sau internațională”, mai transmite DIICOT.

În fine, polițiștii de frontieră de la Moravița nu se dădeau la o parte să solicite mită nici pentru abateri minore.

„Nu în ultimul rând s-a constatat că poliţiştii de frontieră obişnuiesc să permită tranzitarea frontierei de către persoane sau autoturisme care nu îndeplinesc toate condiţiile legale, aspecte constatate cu ocazia controlului efectuat asupra acestora la momentul opririi în punctul de trecere a frontierei. Pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul de a nu înregistra şi sancţiona aspectele contravenţionale constatate, lucrătorii de poliţie obişnuiesc să perceapă diferite comisioane, care variază ca şi cuantum în funcţie de natura abaterii constatate.

În același sens, polițiștii de frontieră apelau la diferite tertipuri, menite să contureze în mintea celor care tranzitau frontiera, convingerea că aveau nevoie de îndeplinirea anumitor condiții, tertipuri menite să-i determine pe aceștia să remită diferite sume de bani pentru a fi lăsați în pace: ca ex., li se pretindea călătorilor că pentru intrarea în țară aveau nevoie de rovinietă, deși aceasta poate fi achiziționată și după tranzitarea frontierei, că nu au instalații de răcire montate pe autocamion etc.

Pentru ca lipsa de scrupule a funcționarilor să fie totală, se impune remarcat faptul că, până și în acele situații când nu aveau niciun element pentru care să solicite remiterea unor sume de bani, polițiștii de frontieră solicitau expres acest lucru, fără nici cea mai mică jenă, apelând la diferite “formule”, consacrate deja în limbajul acestora: “kafa ima”, “tradiția” “dai și tu ceva?”, „hai, să fie bine!”, „trebuie făcut ceva” etc”, concluzionează DIICOT.



19Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor