Cenzura la Timisoara? Un tablou si un poster care ironizeaza Biserica creeaza controverse

De Roxana Deaconescu
Reactualizat la:
88Comentarii
Cenzura la Timisoara? Un tablou si un poster care ironizeaza Biserica creeaza controverse
© foto: Facebook/Bogdan Ghiu
Două lucrări din cadrul Mad(e) in România, care ironizează Biserica, au creat controverse la Timișoara. Una dintre ele, care îl înfățișează pe Diavol la intrarea în Catedrala Mântuirii Neamului, a fost îndepărtată deja de pe simezele Memorialului Revoluției, iar alta este încă expusă în Piața Unirii.

Timișoara ar putea intra în istoria artei cu o expoziție care a ținut două zile. În cadrul evenimentului Mad(e) in România, un proiect-manifest construit în jurul energiei protestelor sociale și politice, au fost expuse și două lucrări care ironizează Biserica. Una dintre ele îl arată pe Diavol la ușa Catedralei Mântuirii Neamului, iar alta înfățișează un aspirator al cărui furtun iese pe ușa catedralei și aspiră un spital. Artiștii au vrut să arate că nu sunt de acord să fie cheltuiți o sumedenie de bani, mulți din surse publice, pe construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Lucrările au avut succes mai ales în mediul virtual, fiind fotografiate de mulți timișoreni și trecători. Una dintre ele a fost urcată pe simezele Memorialului Revoluției din Timișoara, iar alta a fost amplasată în cadrul colecției „Mind Bomb”, în fața Școlii „Lenau” din Piața Unirii. Succes a avut și vernisajul expoziției din cadrul memorialului, care s-a ținut vineri.

Luni la prânz însă, lucrarea lui Adrian Preda, expusă la Memorialul Revoluției, a fost îndepărtată chiar de directorul instituției, Traian Orban. Surse din rândul organizatorilor ne-au spus că revoluționarul s-a plâns că cineva din cadrul Mitropoliei Banatului i-ar fi cerut să îndepărteze lucrarea, care ar fi o ofensă la adresa Bisericii. Orban neagă însă acuzațiile.

„Am suferit un mic șoc de tensiune. Nu mi-a cerut nimeni, conștiința mea mi-a cerut. Mitropolia nu are nicio treabă aici la noi. Nu am discutat, ce să discut, cu mitropolia. E treaba noastră. Am convenit într-un fel de a nu se include în expoziții lucrări care contravin Memorialului Revoluției. Și una nu corespunde”, a explicat Traian Orban pentru Tion.ro.

Lucrarea lui Adrian Preda a plecat de la un proverb românesc. De fapt, artistul a vrut, în felul lui, să protesteze împotriva construirii bisericii.

„Există un proverb în limba română care spune că «Dracu’ te ia și din ușa bisericii», eu am vrut să dau o dimensiune vizuală proverbului. Este și absurd că s-au revoltat cei de la biserică, pentru că este ceva ce mie îmi povestea chiar profesorul de religie, care spunea că Dracul e cel mai aproape de ușa bisericii, miza e să-i culeagă pe cei credincioși, pentru că cei păcătoși sunt deja aproape de iad. Pentru mine, personal, este de fapt o transpunere ironică cumva a acestor lucruri. Lucrarea a fost dată jos de pe peretele pe care era și a fost dusă într-o cameră, într-un depozit. Este și un fel de-al meu de a protesta împotriva construirii catedralei”, ne-a povestit Adrian Preda, care a ținut să ne spună că el crede că Biserica face și lucruri bune, dar nu are voie să se implice în artă sau în politică.

Pe de altă parte, președintele Asociației Memorialul Revoluției spune că el nu vrea să-l promoveze pe Dracu’ într-o clădire sfințită.

„Noi nu îl promovăm pe Dracu’ într-o clădire sfințită, jos e capela sfințită și sus este Dracul. Le-am spus că nu am vrut să blochez și să avem evenimentul acesta la vernisare. Nu am vrut să stric momentul vernisării”, a răspuns Traian Orban, întrebat de ce nu a refuzat încă de la început lucrarea care se află pe simezele memorialului încă de vineri.

Organizatorii spun că ei nu au primit niciun act adițional la contractul încheiat cu Asociația Memorialul Revoluției.

„Noi avem un contract cu asociația, dacă ar fi deranjat lucrarea, ar fi trebuit să fim notificați”, ne-au spus aceștia.

Oamenii povestesc că lucrarea lui Adrian Preda a fost pur și simplu luată de pe simeze și depozitată într-o sală, iar în locul acesteia a fost pus un tablou cu Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

„Aproape toți artiștii doresc să-și retragă acum lucrările din memorial. Cred că vom intra în istoria artei cu expoziția care a durat două zile”, ne-au mai spus organizatorii.

adrian preda

Controverse pare să fi creat și posterul din Piața Unirii, făcut de un artist colectiv în cadrul expoziției „Mind Bomb”. Acesta arată un aspirator al cărui furtun iese pe ușa catedralei și aspiră un spital. Lângă el stă scris: „Catedrala Mântuirii Neamului va costa 400.000.000 lei, bani cu care se puteau construi 1.500 de școli sau 300 km de autostradă. S-ar fi putut utila cu aparatură de top 40 de centre medicale de excelență. S-ar fi putut finanța 8.000 de transplanturi. Sau asistența medicală pentru 800.000 de nașteri”.

Surse din rândul organizatorilor ne-au povestit că s-ar fi dorit și înlăturarea posterului din Piața Unirii, însă pentru lucrările de acolo există autorizație de la primărie până în 20 noiembrie.

postere unirii

Reprezentanții Arhiepiscopiei Timișoarei transmit că nu au făcut nicio solicitare, scrisă sau verbală, referitor la îndepărtarea celor două lucrări, dar sunt mâhniți că au apărut astfel de lucrări în spațiul public.

„Noi nu obligăm pe nimeni, suntem doar mâhniți pentru faptul că se promovează astfel de imagini în spațiul public, care nu au de-a face cu realitatea. Nu biserica este vinovată pentru lipsa școlilor, spitalelor, autostrăzilor. Biserica își drămuiește bănuțul văduvei cu responsabilitate, în mod corect și cinstit, de aceea reușește să aibă investiții. Astfel de imagini nu reflectă realitatea, dimpotrivă, lovesc în instituția bisericii și în cei care ne străduim să lăsăm ceva în urma noastră în societatea în care trăim. Imaginea este tendențioasă”, a spus, pentru Tion.ro, preotul Ionel Popescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Timișoarei.

Mad(e) in România este un proiect organizat de Asociația Contrasens. Timp de o lună, 28 de artiști angajați social și politic, opt regizori de film, 16 cercetători în arte vizuale și discipline conexe, contribuie la intersecția dintre artă, politică și dialog. Printre ei se numără și Mihai Șora, Caterina Preda, Ileana Pintilie, Dan Perjovschi, Ion Barbu sau Mircea Toma. Proiectul cuprinde expoziții, conferințe, lansări de carte, ateliere, proiecții de film și spectacole de teatru.

ergfgg



88Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor