Încă de la început, reprezentanții municipalității prezenți la dezbatere au ținut să explice un aspect: banii pe care Primăria Timișoara îi alocă pentru reabilitarea clădirilor istorice din municipiu nu reprezintă o obligație a administrației locale, ci un ajutor dat proprietarilor din aceste clădiri, care, altfel, nu ar reuși să le întrețină așa cum trebuie. Evident, cum numărul clădirilor istorice din oraș lăsate în paragină este uriaș (estimările arată că această cifră ar fi de ordinul miilor) banii nu vor ajunge pentru toată lumea și, de aceea, pentru fiecare clădire în parte va exista un punctaj. Acesta ține atât de poziționarea clădirii, prioritară fiind zona centrală, cât și de valoarea arhitecturală și de patrimoniu a acesteia. Criteriile complete le puteți găsi în anexele parte din proiectul de hotărâre care a fost dezbătut public și care se găsește aici.
În al doilea rând, conform viceprimarului Dan Diaconu, reprezentanții Primăriei Timișoara sunt cei care au dorit ca acest proiect să poată fi pus în aplicare și au lucrat doi ani pentru a reuși modificarea legii astfel încât municipalitatea să poată interveni legal și să acorde acest sprijin proprietarilor din clădirile istorice. Dovadă stă faptul că și în acest an municipalitatea a alocat 1,5 milioane de lei pentru reabilitarea clădirilor istorice, însă legea care permite demararea acestui proiect a fost aprobată foarte recent. În total, susține viceprimarul Timișoarei, până în 2021, municipalitatea s-a angajat să aloce 10 milioane de euro pentru reabilitarea clădirilor istorice și se speră la o finanțare de la Ministerul Culturii de încă 5 milioane de euro. Deci în total 15 milioane de euro pentru acest program. Concret, primăria va contribui cu 50 la sută din totalul necesar pentru reabilitarea unei clădiri istorice, aceste fonduri fiind nerambursabile, restul de 50 la sută din suma necesară urmând să fie recuperat de la proprietari pe o perioadă de 10 ani. Dar, pentru ca să intre în program, asociațiile de proprietari interesate trebuie să obțină acordul tuturor locatarilor și să efectueze proiectul și expertizele tehnice cerute de lege pe cheltuiala proprie. Acestea au fost, de altfel, și cele mai dezbătute aspecte ale programului.
Ce se întâmplă când nu toți proprietarii sunt de acord cu reabilitarea?
O primă problemă ridicată de cei prezenți în sală a fost ce se întâmplă când nu toți proprietarii sunt de acord cu reabilitarea clădirii în care locuiesc. Cei prezenți au susținut că este aproape imposibil acest consens unanim, în condițiile în care unii dintre cei care locuiesc în aceste clădiri nici măcar nu își plătesc întreținerea. Reprezentanții municipalității au răspuns că, conform legii în vigoare, este absolut necesar acordul unanim al proprietarilor. Totuși, viceprimarul Dan Diaconu a oferit o posibilă soluție asociațiilor aflate în acest impas. El a afirmat că asociația își poate asuma ca, la încheierea lucrărilor, să acopere în totalitate jumătate din costurile reabilitării, urmând ca ulterior să recupereze, chiar și prin instanță, banii de la rău-platnici. Bineînțeles, asta înseamnă un compromis costisitor pentru cei care își doresc reabilitarea clădirii, care, în unele cazuri, ajunge și la sute de mii de euro.
Poate Primăria Timișoara să acopere costurile expertizelor și proiectelor tehnice?
Un alt aspect interesant ridicat în timpul dezbaterilor a fost legat de costurile proiectelor și expertizelor tehnice. Astfel, pentru a intra în acest program de ajutor, asociațiile de proprietari trebuie să întocmească, pe banii lor, mai multe proiecte și expertize tehnice, pe care apoi să le atașeze dosarului de candidatură, urmând să afle ulterior dacă au fost selectate pentru a intra în program sau nu. Riscul este legat, au susținut cei prezenți, printre care și mulți arhitecți, de faptul că aceste documente ajung să coste chiar și zeci de mii de euro în unele cazuri și nu există nicio garanție că acea clădire va intra în program. Soluția oferită de arhitecți a fost ca municipalitatea să profite de o ordonanță guvernamentală privind reducerea riscului seismic la clădiri și să efectueze, pe cheltuiala proprie, aceste expertize. Și în acest caz, Dan Diaconu a ținut să precizeze că aceste expertize sunt obligatorii pentru proprietarii din clădirile istorice, iar acest program al municipalității este doar unul de ajutorare. Însă, susține viceprimarul, se va analiza și posibilitatea ca Primăria Timișoara să acopere, măcar în parte aceste costuri.
Cine va plăti impozitul majorat: toți proprietarii sau doar cei care nu sunt de acord cu reabilitarea?
O altă problemă ridicată în timpul dezbaterii a fost cea a impozitului majorat de 5 ori pentru cei care își neglijează imobilul. Aici s-a revenit la faptul că există numeroase situații când unul, doi sau trei proprietari din cadrul unei asociații cu zeci de apartamente se opun, din diverse motive, reabilitării fațadei și acoperișului. Cei prezenți la dezbatere au considerat că nu este corect ca municipalitatea să mărească impozitul tuturor celor care stau în clădire din cauze unei minorități care nu are bani sau dispoziția de a face această reabilitare. Și în acest caz, viceprimarul Dan Diaconu a afirmat că un impozit nu poate fi perceput preferențial, însă asociația de proprietari se poate adresa justiției și în acest caz.
Proiectul de hotărâre care ar putea schimba fața cartierelor istorice din Timișoara va intra în dezbaterea consilierilor locali cel mai probabil săptămâna viitoare.
Articole pe aceeași temă:
Robu: Cine nu e in stare sa intretina un imobil istoric sa se orienteze spre alte proprietati
Greu cu renovarea cladirilor istorice la Timisoara. Primaria cauta constructor pentru un imobil
Citiți principiile noastre de moderare aici!