Etapele adoptării tehnologiei

O lucrare de referință în ceea ce privește problema adoptării noilor tehnologii este Diffusion of Innovations a lui Everett M. Rogers. În aceasta, Rogers identifică etapele adoptării noilor tehnologii de către publicul larg, după cum urmează:

Așadar, observăm în general șase etape ale acceptării unui produs de către publicul său:

– Inovatorii, acea parte a publicului care este foarte deschisă la inovație

– Adoptatorii timpurii – o mare deschide la noi produse și interes pentru acestea

– Majoritatea timpurie– marchează momentul în care un produs începe să fie acceptat de către publicul larg

– Majoritatea târzie – după ce produsul a fost deja validat, este adoptat de o mare majoritate a publicului, mai conservatoare

– Adoptatorii lenți: cei ”întârziați”, reticenți la produse noi, dar care vor adopta noile produse după ce au fost validate de către majoritate.

În  domeniul IT, întreaga ”curbă” a inovării se întinde pe aproximativ 10-20 ani, dar mass media se concentrează în general pe inovația ”spectaculoasă”, pe tehnologii noi și disruptive, caracteristice modelului american al inovării din Silicon Valley.

Dezvoltarea unui nou produs – e inovația ”disruptivă” singura opțiune?

Dacă ne uităm puțin peste știri, vedem că cele mai populare subiecte sunt cele cu care publicul larg nu prea are contact: rachete care pot zbura pe Marte, inovații din domeniul realității virtuale etc. Însă din perspectivă de business, un produs poate fi exploatat, îmbunătățit și oferitul publicului larg, chiar dacă a depășit faza de noutare în piață. Succesul va depinde bineînțeles de înțelegerea pieței și de execuție.

Exemplu: Dezvoltarea produselor Syneto

Deși companiile ca Syneto nu urmăresc modelul de inovare cel mai popular, ele pot fi sustenabile și de succes. Raportat la curba lui Rogers, produsele Syneto se adresează categoriei de ”majoritate timpurie”. Syneto dezvoltă infrastructuri hiperconvergente, care nu mai reprezintă neapărat o noutate în lumea IT. Acest tip de produs a fost validat în stare incipientă de către companiile mari (enterprise), care își pot asuma riscuri pentru a obține beneficii potențial disruptive. Produsele s-au dovedit a fi de succes, reușind să acopere niște nevoi reale ale pieței-țintă.

Infrastructurile hiperconvergente se află într-un moment al evoluției în care un public mai numeros este deschis la adoptarea acestora. Acest public include întreprinderile mici și mijlocii, școli sau sedii regionale ale unor companii mari, public care nu este prioritar pentru companiile IT mari. Alegerea acestui public-țintă a fost o alegere înțeleaptă, ținând cont de resursele de dezvoltare, promovare și vânzare accesibile unui startup.

Care este deci ”rețeta” succesului în acest caz?

– Identificarea trendurilor de succes – mai exact, dezvoltarea infrastructurilor hiperconvergente, cu ajutorul unei echipe puternice de profesioniști

– Execuție bună: dezvoltarea unui produs bun, de încredere, pe baza unei experiențe de aproape 20 de ani în dezvoltarea de produse

– Alegerea momentului potrivit: în acest caz, deschiderea companiilor de tip IMM la noi soluții

– Înțelegerea pieței și a nevoilor acesteia: în cazul publicului Syento, aceste companii aveau nevoie de soluții pliate pe nevoile lor IT, dar și de soluții de Disaster Recovery.

– Promovare produselor pentru a ajunge la publicul-țintă: prin intermediul unor acțiuni de marketing, evenimente, parteneriate etc.

Inovația în IT – cu sau fără concurență

În cazul Syneto, dezvoltarea unui produs bun, adaptat nevoilor pieței, la momentul potrivit, s-a dovedit a fi alegerea bună. Prin urmare, concurenții direcți ai Syneto sunt nume deja consacrate și ”grele” din industria IT, companii de renume mondial ca Simplivity și Nutanix. Acest tip de concurență confirmă că produsul s-a impus cu succes pe piața vizată și ne încurajează să continuăm aplicarea strategiei de a ținti un public de tip adoptator timpuriu.

(107781)