Manifestările organizate duminică, 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii, vor începe la ora 10, la Monumentul Alexandru Ioan Cuza, situat în fața sediului Inspectoratului de Poliție al județului Timiș, de pe bulevardul Take Ionescu.

După oficierea slujbei religioase activitățile continuă cu depunerea de coroane și jerbe de flori la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. La final, va avea loc Hora Unirii și defilarea detașamentului de onoare constituit din militari aparținând Brigăzii 18 Infanterie „BANAT“, Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod“, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „BANAT“ și Muzicii Militare a Brigăzii 18 Infanterie „BANAT“.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc 24 ianuarie 1859 și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.