Alfred Simonis nu a nominalizat instituții, însă a arătat cu degetul spre propria ogradă, respectiv CJT și ADID – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri, pe care le-a acuzat de „inactivitate”.
„Dacă un cetățean aruncă un sac de deșeuri pe marginea drumului, îi este confiscată mașina pe bune dreptate și este sancționat. Dacă duci sute de mii de tone de deșeuri neconforme, nu vedem nici ONG-urile de mediu extrem de vehemente, nu am văzut nici instituțiile statului extrem de prezente. Prin urmare, simt nevoia, sunt obligat să fac publice anumite informații astfel încât să se știe în spațiul public de modul în care Consiliul Județean abordează această situație și cum Consiliul Județean, în această administrație, nu permite să fie captivul niciunei multinaționale, instituții sau societăți comerciale”, a spus liderul administrației județene.
El a prezentat o filmare realizată cu drona în depozitul privat al firmei RETIM de pe strada Torac, în care se poate vedea un camion, care este încărcat cu deșeuri vegetale și menajere, la grămadă. Apoi, camionul a descărcat deșeurile la deponeul de la Ghizela. Imaginile sunt din 2 octombrie.
„În depozitul de la Ghizela au ajuns deșeuri vegetale, deșeuri din construcții voluminoase, saci albaștri și negri – totul la grămadă. Repet, aceste imagini sunt de deasupra depozitului. După ce au apărut în spațiul public aceste informații, acest tip de deșeuri au fost depozitate ieri (n.r. – 2 octombrie).
După preluarea mandatului de către actuala administrație, am invitat reprezentanții RETIM și am avut șansa ca la această întâlnire să fie prezenți directorul societății de la Timișoara, directorul național al companiei și unul dintre proprietarii grupului german. Acestor oameni le-am transmis două chestiuni și le-am spus că avem suspiciuni rezonabile cu privire la modul în care se derulează operațiunile în deponeu, și că îi rog ca de acum înainte să avem un parteneriat loial și să înțeleagă faptul că România din 2025 nu mai este România din anii 90′, când au început activitatea, și că nu se mai poate întâmpla în 2025 ceea ce se întâmpla în 1990. Am primit garanții că nu se va mai întâmpla așa ceva, că vor fi atenți, că lucrurile vor merge de acum înainte conform legilor, normativelor și solicitărilor proprietarului depozitului, adică județului Timiș.
Am avut de atunci suspiciuni rezonabile că lucrurile nu sunt așa cum am agreat. Prin urmare, la începutul lunii martie, am comandat un studiu amplu, care a fost câștigat prin licitație și a costat aproape un milion de lei cu TVA-ul inclus. Concluziile acelui studiu au fost: risc ridicat de mediu, risc major de contaminare a canalului Bega și a râului Timiș, cantitate de peste 200.000 de metri cub de levigat, substanță chimică, notivă, nocivă, care se produce prin descompunerea deșeurilor, în corpurile celulelor 1 și 2”, a afirmat, vineri, Alfred Simonis, președintele CJT.
Acesta a mai spus că RETIM a contestat cantitatea, astfel că a prezentat un studiu plătit de companie în anul 2020 în care se arată că „o cantitate estimată de circa 200.000 de metri cubi de levigat este deja acumulată în corpul depozitului”. Simonis a mai precizat că documentul a fost trimis de RETIM la CJT în urmă cu patru ani.
„Studiul efectuat la comanda Consiliului Județean, măsurătoarea respectivă, reflectă o cantitate de 1.174.000 de metri cubi, față de 1.127.000 metri cubi, cantitatea aprobată maximă pentru a putea fi depozitată în depozit și, surpriză, studiul efectuat la comanda RETIM, pe banii RETIM, care a fost trimis la Garda de Mediu, reflectă o cantitate de 1.150.000 de metri cubi, deci cu 23.000 de metri cubi aproximativ, mai mult decât capacitatea totală de depozitare în deponeu”, a declarat, vineri, Simonis.
El a mai prezentat o comunicare între Garda de Mediu și CJT, care arată că în urma unui control la Ghizela, volumul total de deșeuri depozitate în celula 2 este de 1.150.618 metri cubi, conform măsurătorilor topografice, efectuate, în 17 septembrie la solicitarea RETIM. Volumul autorizat, prin autorizația integrată de mediu numărul 1, este de 1.127.075 metri cubi.
„Rezultă astfel, că a fost depășită capacitatea de depozitare autorizată a celulei 2. Nu e afirmația mea, este afirmația, în sfârșit, a Gărzii de Mediu, care își asumă așa ceva. (…) Se impune, începând cu 20 octombrie 2025, sistarea depozitării deșeurilor în celula 2 a deponeului de la Ghizela. Operatorul economic va depune la Agenția Județeană de Mediu proiectul tehnic de închidere a celulei 2”, a afirmat Alfred Simonis.
Potrivit raportului Gărzii de Mediu, operatorul va lua măsuri suplimentare pentru drenarea levigatului acumulat în exces.
„Iată că avem instituții care au constatat public ceea ce noi suspicionam, noi fiind proprietarii deponeului. Având în vedere sistarea dispusă de Garda de Mediu, din orele următoare vom încerca o monitorizare permanentă a deponeului de la Gizela.
Avem informații că până la închiderea depozitului, adică până pe 20 octombrie, se adună deșeuri voluminoase, cauciucuri și toate cele care ar fi interzis să fie depozitate acolo. Repet, sunt suspiciuni, dar vom monitoriza Ghizela ca să fim siguri că nu se întâmplă așa ceva, iar dacă se întâmplă, să o arătăm public și să intervenim de urgență, să sesizăm și instituțiile abilitate.
Celula 3 a fost întârziată, chiar și fără comunicare oficială din partea operatorului cu privire la gradul de umplere, am declanșat procedura și o chestiune de zile până vom desemna câștigătorul firmei care va executa celula numărul 3. Ieri dimineață am primit o plânge prealabilă din partea operatorului împotriva hotărârii care a aprobat studiul de oportunitate ce a stat la baza înființării societății comerciale a CJT care să opereze deponeul. Deci RETIM-ul nu este de acord, de parcă pe mine mă interesează ce vrea RETIM-ul.
Și mai grav decât atât, și aici e un semnal de alarmă pe care vreau să-l trag, în această dimineață am primit informația potrivit căreia RETIM-ul a contestat inclusiv hotărârea Consiliului Județean Hunedoara de a accepta o cantitate de deșeuri de pe raza județului Timiș. Cu alte cuvinte, RETIM-ul recunoaște faptul că a depășit capacitatea autorizată prin studiul pe care l-a trimis la Garda de Mediu.
În același timp, noi identificăm soluții pentru a transporta gunoiul până la finalizarea construcției celulei 3 la Arad, la Hunedoara și mai avem și alte soluții. Și în același timp, RETIM-ul încearcă să blocheze transportul deșeurilor în acele județe.
Pe scurt, RETIM-ul își dorește ca din 20 octombrie, de când groapa nu mai poate primi gunoi, gunoiul timișenilor să rămână în stradă. Menționez faptul că jumătate din acționatul RETIM-ului este Primăria Timișoara. E foarte important să înțelegem cu toții că dacă cineva s-ar intimida de aceste manevre la Hunedoara, la Arad, sau în altă parte, gunoiul din Timișoara și Timiș ar rămâne pe străzi. Jumătate din cantitatea de gunoi de deșeuri din județul Timiș este produsă de Timișoara. E foarte important să înțelegem situația gravă în care ne aflăm”, a spus Simonis.
Pe aceeași temă:
Bombă ecologică la Ghizela. Dacă levigatul ajunge în Bega, vom avea o problemă cu apa potabilă
Ședință cu nervi la CJT. Simonis: „Nu mai dorim să permitem să fim șantajați”
CJ Timiș vrea să își facă propria firma care să administreze deponeul de la Ghizela
Două firme interesate de extinderea de 10 milioane de euro a deponeului de la Ghizela
Uica Nitza