Potrivit reprezentanților Retim, anual, în deponeul de la Ghizela intră aproximativ 230-240 de mii de tone de deșeuri. Dintre acestea, prin aparatura pusă la dispoziție de autorități, pot fi tratate 77.000 de tone de deșeuri reziduale, 8.000 de tone de deșeuri reciclabile și 1.700 de tone de deșeuri vegetale. În cel mai bun caz, dintre acestea pot fi recuperate în jur de 25.000 de tone.

„Față de 230.000 de tone intrate, aici se pot procesa, mai bine sau mai rău, 90.000 de tone. Noi utilizăm la maximum, conform autorizațiilor, instalațiile care, cu randamentul lor real, ne permit, per total, să deviem de la depozitare, prin diverse metode, cam 25.000 de tone. 20.000 de tone, efortul propriu al Retim, prin valorificare energetică. Restul sunt 2.000 de tone de reciclabile sortate și 3.000 de tone, prin uscare, scăderea de masă de greutate a deșeurilor biodegradabile din container. (…)

Ne întoarcem înspre restul de 140.000 de tone. Pot să spun doar că jumătate dintre ele, cam 60.000 de tone, după fluxul județean, nu ar fi trebuit să ajungă aici. Proiectarea care a fost făcută, sau felul în care fluxul județean a văzut sortarea din Timișoara, acum 10 ani când a fost conceput, presupunea că aceste 60.000 de tone n-ajung la Ghizela. (…)

Nu poți decât să faci două lucruri: să accepți în continuare să le primești sau, vreme de două ore, nu mai mult, să oprești poarta, după care s-a blocat tot fluxul județean”, a declarat Dan Pascu, managerul general al Retim.

Explicațiile operatorului vin în contextul în care președintele Consiliului Județean Timiș Alfred Simonis acuzase Retimul de faptul că a aruncat inclusiv deșeurile colectate selectiv de timișeni direct la groapa de gunoi.

 

Groapa de gunoi mai poate fi exploatată „un an sau doi”

În prezent, Retimul operează celula 2 a DDN Ghizela, după ce prima a fost închisă în urmă cu mai mulți ani. Aceasta este plină în proporție de peste 90%, potrivit ultimului raport, din iunie. Teoretic, contractul cu Retim prevedea închiderea acesteia peste doi ani, însă au existat speculații că groapa de gunoi se va umple înainte de termen. Această posibilitate a fost confirmată de directorul Retim, cu câteva mențiuni destul de importante.

„În iunie, mai erau vreo 120.000 de metri cubi. Asta, în funcție de cum este exploatată stația de sortare din Timișoara, poate să însemne un an, doi de depozitare. Dacă, prin colaborare cu autoritățile, se ia decizia absolut posibilă tehnic de a se mai ridica puțin nivelul celulei, cu siguranță doi ani de zile, așa cum a fost prognozat din start, timp suficient astfel încât, de exemplu, celula 3 să fie construită – este deja proiectată – și pusă în exploatare. Nu durează foarte mult, în mod normal sub un an”, a mai spus directorul Retim.

Același Simonis vorbise și de posibilitatea ca Timișul să trebuiască să își ducă deșeurile la Hunedoara – existând și un proiect de hotărâre în acest sens – sau la Arad pentru a fi depozitate. În opinia președintelui CJT, Retimul ar fi pus pe primul loc profitul, de unde și ideea CJ Timiș de a-și face propria firmă care să preia activitatea de la deponeu după finalizarea celulei 3.

„Operăm în pierdere serioasă acest depozit, pierdere financiară. Dar n-am pus rezultatul financiar înaintea obligațiilor contractuale și a respectării obligațiilor de mediu, în niciun caz. (…) Nu credem că e necesar (transferarea deșeurilor în Hunedoara și Arad – n.r.), n-aș spune mai mult. Credem că există suficientă capacitate și suficiente soluții la nivelul județului Timiș, astfel încât se poată gestiona. E tot ce putem spune. Noi, în calitate de operator, credem că putem gestiona, sigur, cu ajutor de la autorități, situația”, a mai răspuns Pascu la întrebările venite pe parcurs.

Altă ocazie în care Retim a fost contestată a fost odată cu sancțiunile aplicate de Garda de Mediu pentru mai multe probleme, inclusiv cu scurgerea levigatului. Reprezentanții companiei au contestat în mod special acest lucru, după ce, în timpul vizitei, au prezentat și instalația de captare și tratare a acestuia.

„Faptul că nu există contaminare, nici locală la nivelul depoziției, nu există exfiltrații, nu există niciun fel de poluare să vede cu ochiul liber”, a spus managerul Retim.

Este nevoie de 100 de milioane de euro

Problema principală, spun reprezentanții societății, este lipsa infrastructurii, atât la Ghizela, cât și în alte centre de sortare. La Ghizela se tratează deșeurile venite din zona 0 Lugoj, iar celelalte sunt cele provenite de la alte stații de sortare, cele mai mari cantități fiind de la Timișoara. Deșeurile provenite din alte locuri sunt sortate în capacitate prea mică și, neexistând variante, trebuie aruncate direct așa cum ajung aici.

„Soluția reală este infrastructura, care nu se construiește peste noapte, nu se operează de pe o zi pe alta. (…) Infrastructura. Ăsta este pasul pe care autoritățile trebuie să-l facă și ar cam fi trebuit, după propriul plan județean, să se întâmple încă de anul trecut.

Încă din 2024 ar fi trebuit ca la nivelul județului Timiș și în Timișoara sau undeva lângă și aici, în Ghizela, să fie investiții de peste 100 de milioane de euro. Ele încă nu există. E doar un fapt. Vorbim pe documente și pe fapte. Nu stabilim vinovăție în niciun caz. Există multe impedimente”, a mai precizat Pascu.