„Una este să faci istorie din birou, alta e să faci pe teren! E puțin mai complicat”, spune Dorel Micle, lector universitar în cadrul Facultăţii de Istorie a UVT. Iar pentru timişoreni aceasta înseamnă situl de la Unip, dar şi cel de la Jupa.
Descoperirile de la Dealul Cetățuica, lângă Unip, sunt relativ noi, primele având loc în anii a 2006 – 2007. Informaţiile din documentele scrise despre acest sit erau destul de puţine, dar în ajutorul arheologilor au venit sătenii care cunoşteau zona. Succesul conservării regiunii din punct de vedere arheologic se datorează accesului mai dificil spre cetatea descoperită. Demararea lucrărilor arheologice a început în 2009, s-a început cu defrişarea zonei pentru a se putea începe cercetarea efectivă. Efortul celor care au săpat aici a fost răsplătit cu găsirea a numeroase vestigii istorice.
Cercetarea arehologică a fost reluată de curând, iar între 15 iulie şi 5 august studenţii timişoreni sunt prezenţi din nou în situl arheologic.
„În această unitate de cercetare am identificat două tipuri de locuiri. Una vine din prima epocă a fierului, cea de-a doua din a doua epocă a fierului. Diferența dintre ele este de aproape 1.000 de ani. Dacă e să vorbim despre cei din prima epocă a fierului, observăm o structură de locuit, semi-îngropată. Acest tip de locuință se păstrează încă până în secolul XIX. Aveau un spațiu foarte limitat în ceea ce privește locuința, spre deosebire de astăzi, doar că eliminau foarte mult din mobilier. De exemplu nu aveau un loc pe post de instalație de căldură, ci aduceau în casă un vas mai prost ars în care cărau cărbuni încinși și astfel se încălzeau. De asemenea găteau în afara locuinței”, a declarat Andrei Stavilă, unul dintre supraveghetorii sitului arheologic.
De când sunt prezenţi în sit, studenții au făcut o serie de descoperiri. În primul rând, este vorba despre mai multe gropi, săpate de daci, în care au fost puse diferite obiecte. Conținutul acestora este aproape identic și este format, în mare parte, din diferite vase de uz casnic. Cercetările continuă, iar arheologii încearcă să descopere care era scopul acestor gropi, dar şi a motivului pentru care aceste au fost realizate, fiind îngropate obiectele de uz casnic. Cel mai probabil, gropile sunt ritualice, iar zona ar fi una sacră. Studenţii muncesc în fiecare zi în jur de 10 ore.
„În ceea ce privește vasele, acestea datează din cea de-a doua epocă a fierului, undeva în epoca lui Decebal până la cucerirea lui Traian. Observăm o groapă destul de bogată în ceea ce privește materialul arheologic descoperit, avem cam tot ceea ce însemnă veselă dacică, probabil, speculând, putem spune că ar fi vorba de un ritual de îmbunare al zeilor, dar după cum am spus, la nivelul acesta al cercetării, este doar o speculație. După finalizarea cercetărilor se va face și un inventar al obiectelor”, a mai declarat Andrei Stavilă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!