Istoria Anilor Jubiliari a început în anul 1300, odată cu primul Jubileu dorit de papa Bonifaciu al VIII-lea, stabilit prin Bula „Antiquorum habet”. De atunci, fiecare An Sfânt „a marcat istoria Romei: de la arhitectură până la primirea pelerinilor; de la artă până la activităţile existenţiale și caritative”. Ritualul deschiderii porţilor a fost efectuat pentru prima dată în 1423. Acesta amintește de un concept inspirat din Vechiul Testament, când păcătoșilor li se oferea iertarea în Anii Jubilari.

„Neamintindu-şi de dramele trecutului, omenirea trece printr-o nouă şi grea încercare care vede atâtea populaţii asuprite de brutalitatea violenţei“, scrie Papa Francisc.

Papa Francisc a stabilit ca Poarta Sfântă a bazilicii Sfântul Petru să fie deschisă la 24 decembrie 2024. În duminica următoare, 29 decembrie, Suveranul Pontif va deschide Poarta Sfântă a bazilicii Sfântul Ioan din Lateran; la 1 ianuarie 2025, Solemnitatea Sfintei Maici a lui Dumnezeu, cea a bazilicii Sfânta Maria cea Mare, iar la 5 ianuarie, Poarta Sfântă a bazilicii Sfântul Paul din afara Zidurilor. În premieră, o astfel de poartă va fi deschisă în închisoarea Rebibbia, din Roma.

„Pontiful propune guvernelor «forme de amnistie sau de remitere a pedepsei», precum și «căi de reintegrare în comunitate». Mai presus de toate, papa cere «condiții demne pentru cei din închisori, respectarea drepturilor omului» și «abolirea pedepsei cu moartea». Pentru a oferi deţinuţilor un semn concret de apropiere, însuși Suveranul Pontif va deschide o Poartă Sfântă într-o închisoare”, scriu cei de la Vatican News.

Aceste porţi vor rămâne deschise tot anul, pentru ca pelerinii să treacă prin ele, până la încheierea Jubileului, pe 6 ianuarie 2026. Papa va fi ultima persoană care va trece prin ele înainte de a fi sigilate din nou. Suveranul Pontif a formulat dorinţa ca „primul semn de speranţă” al Anului Sfânt 2025 „să se traducă în pace pentru lume, care se află din nou cufundată în tragedia războiului”.

„Neamintindu-și de dramele trecutului” – scrie pontiful – „omenirea trece printr-o nouă și grea încercare care vede atâtea populaţii asuprite de brutalitatea violenţei. Ce suferinţă mai lipsește acestor popoare, pe care să nu o fi trăit deja? Cum este cu putinţă ca strigătul lor disperat de ajutor să nu-i determine pe liderii naţiunilor să dorească oprirea numeroaselor conflicte regionale, conștienţi de consecințele pe care acestea le pot avea la nivel mondial? Cerem oare prea mult dacă visăm ca armele să tacă și să înceteze să mai aducă distrugere și moarte?”, spune Papa Francisc.

El face totodată apel la un An de speranţă pentru cei bolnavi. De asemenea, nu-i uită pe tineri, care văd „cum visele lor se spulberă”.

„Iluzia drogurilor, riscul încălcării regulilor și goana după efemer creează confuzie mai mult în ei decât în alţii și ascund frumuseţea și sensul vieţii, făcându-i să alunece în abisuri întunecate și împingându-i să facă gesturi autodistructive. Nu-i putem dezamăgi”, a spus cu forţă papa Francisc.

Acesta a mai transmis că speră ca Jubileul să fi e „un moment de întâlnire autentică, personală cu Domnul Isus, «poarta» mântuirii noastre”, și i-a îndemnat pe credincioși să se gândească la efectele pandemiei de Covid-19 care încă se resimt, la impactul conflictelor armate și la repercusiunile crizei climatice.

Porţile sacre au fost deschise ultima dată în 2016, în timpul unui Jubileu Extraordinar, în Anul Milostivirii, după ce au rămas închise de la începutul mileniului. Ele nu vor mai fi deschise deloc până în 2050.