Evenimentul s-a desfăşurat marţi seara, 27 noiembrie 2012, în amfiteatrul IV al Facultăţii de Arhitectură din cadrul Politehnicii Timişoara, la conferinţa deschisă asistând, alături de studenţi, o seamă de admiratori ai Ţării Soarelui Răsare. Perspectiva oferită de cele 30 de filme ale celui mai celebru regizor japonez au fost, pentru distinsul oaspete al Facultăţii de Arhitectură, o platformă generoasă pentru a evoca evenimentele capitale din istoria Japoniei, de la deschiderea shogunatului Tokugawa la Edo în 1603, la restauraţia Meiji în 1868, victoria războiului cu Rusia din 1905, războiul cu China din 1937, Războiul Pacific cu SUA (1941-1945) şi ocupaţia americană, la retrocedarea Okinawei (1972) şi până la cel mai recent editorial al publicaţiei tokyote cu cel mai mare tiraj, care pune în discuţie o nouă strategie a Japoniei.
Printre captivante istorii despre samurai şi coduri de onoare tratate de Kurosawa în filme, Excelenţa Sa Thushima Kanji a enunţat opinii tranşante asupra problemelor actuale ale Japoniei, mentalităţii şi tabu-urilor din ţara sa pe care mulţi admiratori occidentali o idealizează.
„De zeci de ani, japonezii sunt educaţi, încă din şcoala primară, să nu aibă opinii asupra unor subiecte considerate tabu. Hiroshima şi Nagasaki sunt în această listă. Încă terifiaţi de război, după înfrângerea din a doua conflagraţie mondială, japonezii sunt tributari unui reflex pe care îl traduce bine un proverb românesc: cine s-a ars cu ciorba, suflă şi în iaurt. Însă eu cred, că în contextul mondial actual, este nevoie de o schimbare de mentalitate şi o nouă strategie”, a afirmat ex-ambasadorul nipon.
Încântaţi de întâlnirea cu un om fascinant şi perspectiva sa asupra unei culturi admirate în toată lumea, arhitecţii i-au adresat invitatului întrebări. Tsushima Kanji a enunţat, la cererea auditoriului, un sfat pentru români: „Aveţi o cultură extraordinară, cred că ar trebui să vă reîntoarceţi la aceste valori, să deveniţi mai naţionalişti, în sensul de a vă preţui identitatea şi cultura”. Conferinţa a fost urmată de vizionarea uneia dintre capodoperele lui Kurosawa, filmul „Barbă roşie” (Akahige, 1965).
Diplomat de reputaţie mondială, om de cultură, Tsushima Kanji a petrecut în România 23 dintre cei 43 de ani ai carierei sale diplomatice. A fost în România şi la cutremurul din 1977 , şi la Revoluţia din 1989. În 1979 l-a însoţit pe Prinţul Moştenitor (actualul Împărat al Japoniei) în vizita sa în ţara noastră. A fondat prima catedră de limba japoneză în Bucureşti. Tsushima sensei (6 dan Kendo, 4 dan Iaido) a adus în România arta vechilor samurai, arta sabiei, şi este membru al Comitetului Internaţional al Federaţiei de Kendo din Japonia. Îndrăgostit de România şi de cultura ţării noastre, pasionat de muzica simfonică, Excelenţa sa a prezidat Asociaţia japonezo- română de Muzică clasică.
Foto (c) fotosen.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!